Elaborarea Politicilor Publice

Politicile publice reprezintă un subiect de actualitate al realităţii administrative româneşti. Politica publică reprezintă manifestările şi orientările definite ale autorităţilor statului, ca puteri publice, centrale sau locale, pentru domenii sau activităţi esenţiale ce se desfăşoară fie la nivel naţional, fie la niveluri teritorial-administrative; altfel spus, “decizii politice în favoarea unei anumite stări dorite, inclusiv opţiunile în favoarea anumitor mijloace considerate a fi adecvate atingerii obiectivelor proiectate”.

Politica publică abordează sistemul politic ca întreg, având în vedere că fiecare sector (politică) conţine toate elementele sistemului politic: grupuri de interese, birocraţi, oameni politici, cetăţeni şi opinia publică care operează într-o structură instituţională complexă.

Politicile publice şi schimbarea lor pot fi analizate în moduri diferite şi cu obiective diferite. Politologii au elaborat nenumărate modele, au introdus o serie de concepte şi metode de analiză.

Până la jumătatea secolului trecut, ştiinţa politică nu era interesată, în mod special, de studiul a ceea ce se întâmplă în interiorul guvernului şi de studiul mecanismelor guvernării.

Cea de-a doua jumătate a secolului XX se caracterizează printr-o creştere semnificativă a interesului pentru cercetarea proceselor de guvernare, şi, implicit, a eficienţei deciziilor în materie de alocare a fondurilor publice. Această schimbare justifică interesul pentru studierea manierei în care se iau deciziile politico-administrative.

Ultimele decenii ale secolului trecut au adus în atenţie nevoia de a guverna, accentul căzând pe creşterea performanţei în gestionarea banului public, pe îmbunătăţirea relaţiei între Stat şi Cetăţean, între Guvern şi Societatea Civilă.

Aşa după cum menţionam anterior, politicile publice reprezintă acţiuni realizate de către guvern (central sau local) ca răspuns la exigenţele societăţii.

Literatura de specialitate nu oferă pentru politicile publice o definiţie unanim acceptată. Astfel, Thomas Dye consider că “politicile publice sunt tot ceea ce un guvern decide să facă sau să nu facă”.

O a doua definiţie, mai completă şi mai conceptualizată, ne este oferită de William Jenkins. Acesta defineşte politicile ca un set de decizii interrelaţionale, luate de un actor politic sau de un grup de actori, privind o serie de scopuri şi mijloace necesare pentru a le atinge într-o situaţie dată.

James Anderson apreciază că politicile publice sunt un curs al acţiunii urmat de un actor sau mai mulţi actori politici, cu un scop, în încercarea de a rezolva o problemă.

Aceste definţii subliniază elementele cheie ale analizei politicilor publice: decizia politică, luată de actorii politici, de a utiliza anumite mijloace pentru a rezolva o problemă.

Politicile publice sunt un element esenţial al democraţiilor moderne căci ele oferă călăuzire funcţionarilor guvernamentali şi, în acelaşi timp, dau cetăţenilor posibilitatea de a-şi exercita controlul acestor funcţionari. Acţiunea guvernamentală poate avea diverse motive- clientelismul, competiţia politică, simplu reflect sau tradiţia-, dar când astfel de acţiuni au la bază o anume politică publică, aceasta înseamnă că ele fac parte dintr-un curs de acţiune gândit ca răspuns la un anume tip de problemă apărută în anumite condiţii. În măsura în care aceste politici sunt vizibile şi pot fi cuantificate pentru public, ele devin esenţiale în momentul alegerilor, căci ele ne dau măsura realizărilor guvernului.

Cuvântul „analiză” provine din limba greacă şi înseamnă la origine a despărţi în părţi componente. Profesorii de analiză a politicilor publice specifică de obicei componentele procesului analitic ca o serie de stadii după cum urmează: definirea problemei, stabilirea criteriilor de evaluare, identificarea de politici alternative, prezentarea alternativelor şi selectarea lor, precum şi monitorizarea şi evaluarea rezultatelor de politici publice. Astfel de liste încep de obicei cu „definirea problemei” astfel încât toţi paşii care urmează pot fi definiţi ca “rezolvarea problemei”.

Putem defini analiza de politici publice drept aplicarea disciplinară a intelectului la probleme publice. Analiza de politică publică este o activitate cognitivă- un joc de gândire care, în mare parte, se concentrează pe rezultatele politicilor publice din punctul de vedere al definirii problemei la care ele răspund, al scopurilor şi instrumentelor lor.

Modele teoretice de analiză a politicilor publice

Datorită complexităţii procesului de realizare a politicilor publice, care implică o multitudine de actori şi puncte de vedere, o cantitate substanţială de informaţii statistice, juridice, istorice etc., se impune recurgerea la modele analitice care simplifică procesul şi, totodată, facilitează înţelegerea realităţii sociale.

Prezentăm în continuare diverse modele de analiză a politicilor publice trecute prin filtrul unor diverse lentile teoretice. Fiecare dintre acestea oferă un cadru conceptual de înţelegere şi analiză a politicilor publice, un model de raportare la realitatea complexă a procesului de realizare a politicilor publice.

Modelele conceptuale utilizate în studierea politicilor publice incearcă să:

• Simplifice şi să clarifice gândirea noastră despre politică şi politici publice;

• Identifice aspecte importante ale problemelor puse de politicile publice;

• Favorizeze concentrarea asupra aspectelor esenţiale ale vieţii politice;

• Direcţioneze eforturile de înţelegere a politicilor publice, relevând aspectele importante ale acestui proces;

• Ofere explicaţii pentru politicile publice şi să anticipeze consecinţele.