Evoluția Fenomenului Inflaționist în România

Cap.1 Scurt istoric

Etimologic privind lucrurile, cuvântul inflatie provine din latinescul “inflare” care are semnificatia de a se umfla în mod exagerat. Preluarea si folosirea termenului în vocabularul specializat al teoriei economice sunt pe deplin justificate.

În secolul al XVI-lea, odata cu descoperirea si exploatarea resurselor americane de aur si argint, cantitati enorme de metal pretios au luat drumul Europei. Rezultatul acestei cresteri a cantitatii de bani a fost o tendinta de crestere a preturilor în Europa. În mod analog, astazi, când vreun guvern sporeste cantitatea banilor de hârtie, rezultatul este o tendinta de scadere a puterii de cumparare a unitatii monetare si preturile cresc. Numim aceasta inflatie.

Ca fenomen economic, monetar si social, inflatia s-a situat în centrul atentiei

cercetatorilor apartinând diferitelor perioade istorice si scoli care se integreaza în gândirea monetar-financiara româneasca. Cauzele, intensitatea, formele de manifestare, dar, mai ales , efectele generate de inflatie nu se pot identifica, în totalitatea lor, cu aceleasi împrejurari si manifestari pe care acest fenomen le-a cunoscut în cadrul altor zone si tari ale lumii.

De la începuturile manifestÎrii sale si pânÎ în zilele noastre, fenomeul numit inflatie s-a definit, sub raportul continului si al formei de manifestare, prin acea trÎsÎturÎ esentialÎ –de crestere exageratÎ a preturilor.

Inflatia îsi are o istorie a sa. Începuturile fenomenului tin de zorii capitalismului, dupÎ cum constientizarea lui si încercÎrile de analizÎ si explicitare fac debut prin lucrÎrile primilor interpreti ai economiei moderne- mercantilistii.Acestia si cei care le-au urmat economistii clasici si neoclasici, s-au aplecat asupra fenomenului produs în conditiile circulatiei banilor adevÎrati, a banilor- aur sau a banilor de hârtie convertibili în aur.

Una dintre cele mai dramatice inflatii din istorie a fost cea cunoscuta de Reichul german, dupa primul razboi mondial. Ea nu s-a manifestat deosebit de spectaculos în timpul razboiului. Inflatia de dupa razboi este cea care a adus cu sine catastrofa. Guvernul n-a afirmat: "Ne îndreptam catre inflatie." El s-a multumit sa împrumute bani, pe o cale extrem de ocolita, de la banca centrala. Guvernul n-a trebuit sa întrebe banca centrala de unde ia banii furnizati. Banca centrala pur si simplu i-a tiparit.

Cap.2 Definire. clasificare si cauze ale inflatiei

2.1 Definire

Inflatia reprezintÎ un dezechilibru macroeconomic monetaro-real reflectat în cresterea masei monetare din circulatie peste nevoile economiei, fapt ce conduce la deprecierea monetarÎ si la cresterea anormalÎ, permanentÎ, cumulativÎ si generalizatÎ a preturilor.

2.2. Clasificare

DupÎ locul si modul de manifestare avem:

a) o inflatie a abundentei prezentÎ si manifestatÎ în tÎrile dezvoltate Are la origini, îndeosebi, cause monetare;cantitatea prea mare de bani apare aici în raport cu o cantitate mare de bunuri si servicii.

b) o inflatie a penuriei, a lipsei caracteristicÎ tÎrilor slab dezvoltate Se explicÎ deci printr-o insuficientÎ a ofertei; surplusul de bani apare aici relative la o cantitate micÎ de bunuri si serviciii

Tinând seama de valorile pe care le au principalii indicatori de mÎsurare a inflatiei si în principal de cele ale indicelui mediu anual de crestere a pretului, literature de specialitate departajeazÎ inflatia în:

- inflatia târâtoare (creeping inflation), linistitÎ care presupune o crestere a preturilor în proportie de 3-4% anual;

- inflatie deschisÎ( open inflation) sau moderatÎ, caracterizatÎ printr-o crestere a preturilor de 5-10% anual ;

- inflatia galopantÎ (cu 2 cifre), atunci când cresterea preturilor depÎseste 15%;

- megainflatia, fenomen relative nou , când inflatia depÎseste pragul formei galopante ,preturile crescând cu 15% lunar