Evoluția Industriei în Perioada Interbelică

Constituirea statului national unitar român a marcat inceputul unei noi etape in evolutia economica a României , etapa caracterizata prin cresterea mai rapida a fortelor de productie indeosebi a celor din industrie , prin largirea limitelor pietei nationale si sporirea puterii ei de absorbtie . Unirea a dus la intarirea potentialului economic al tarii , a creat conditiile necesare fructificarii la scara nationala a bogatiilor solului si subsolului , a accentuat rolul industriei in ansamblul economiei , potentialul industrial crescând mai mult decât dublu .

Potentialul industrial românesc si capacitatea lui de productie, au suferit unele modificari cantitative si calitative structurale în urma formarii statului national unitar, excluzând structura de ansamblu a industriei.

Investigatile facute în domeniul industriei din anul 1920 consemneaza pentru anul 1919, un numar de 2.610 întreprinderi ale industriei mari, apreciate dupa criteriul legii de încurajare a industriei nationale din 1912 .

Din cele 2.610 întreprinderi ale industriei mari numai 3.7% apartineau industriei alimentare, 18,5% industriei de prelucrare a lemnului, 11,7% industriei de prelucrare a metalelor, 7,2% industriei materialelor de constructii si restul altor ramuri cum ar fi industria chimica, textila.

Procesul de refacere a industriei nationale s-a înfaptuit lent de la o ramura la alta, sfârsindu-se la cumpana anilor 1923 - 1924.

In tabelul de mai jos sunt prezentate, date privind indicatori ai industriei mari în anii 1922 si 1924.

Anii Numar întreprinderi Forta motrice,C.P. Numar personal Valoarea productiei,mil.lei

1922 2.924 375.011 163.354 22.379

1924 3.840 386.549 223.423 44.783

Sursa: Muresan, Maria – Istoria economie, pagina 271.

Observam o crestere a numarului de întreprinderi si a numarului personalului, exceptie facând forta motrice ce nu cunoaste cresteri la fel de mari.In anul 1924 din cele 3.840 întreprinderi ale industriei mari, 870 apartineau industriei prelucratoare a lemnului, 842 industriei alimentare, 557 metalurgiei si prelucrarii metalelor, 381 ceramicii, iar restul altor ramuri.

Intre anii 1923-1925 sunt adoptate câteva legi care au venit în ajutorul procesului de dezvoltare si maturizare a capitalului autohton.

In cursul anului 1924 au mai fost adoptate doua legi care aveau semnificatia unei politici energetice coerente.Astfel in luna iulie a aceluiasi an este adoptata Legea energiei, iar în iunie Legea regimului apelor.

Perioada interbelica a întâmpinat fenomene si procese economice de talie mondiala, puternic manifestate si în Europa, dintre care enumeram :

- cresterea interventiei statului în viata economica;

- extinderea potentialismului industrial si a masurilor drastice de limitare a importului;

- gruparea tarilor pe zone valutare cu monede puternice, libere pe de o parte, si cu monede slabe, supuse inflatiei pe de alta parte.

Cresterea cantitativa si calitativa a industriei se exprima în date relevante, din principalele momente ale perioadei interbelice :

- anul 1923 - început al avântului dupa perioada de refacere;

- anul 1929 - desparte avântul postbelic de cifra economica dintre anii 1929 - 1933;

- anul 1934 - începutul noului avânt industrial ;

- anii 1938 si 1939 - anii de vârf ai dezvoltarii din deceniile III si IV.

In urmatorul tabel vom prezenta date privind :