Evoluția prețurilor internaționale al metalelor prețioase în 2005-2006

Economia de piata functionala ridica în fata agentilor economici participanti la acest proces o multitudine de probleme generate de existenta unui “macromediu” puternic influentat de factorii politici, economici, sociali, demografici, tehnologici, culturali, ecologici, factori ce determina schimbari permanente si uneori imprevizibile ale “micromediului” în care acesti agenti economici functioneaza. În acest context apare evidenta modificarea continua a pietei, a raportului dintre cererea si oferta de marfuri si servicii, aspect ce presupune elaborarea unor strategii viabile în ceea ce priveste functionarea continua si eficienta a tuturor unitatilor economice, cu atât mai mult cu cât ele trebuie sa reziste presiunilor generate de fortele concurentiale manifestate pe piata europeana si internationala. Climatul economic actual, nu este un climat favorabil pentru multi dintre agentii economici deoarece acestia nu fac fata schimbarilor mediului si ca atare dispar de pe piata într-un timp relativ scurt ori sunt nevoiti sa-si restrânga sau reorienteze activitatea, aspect ce conduce la o anumita instabilitate a pietei în care acestia functioneaza. Conjunctura actuala a pietei nu este favorabila nici unitatilor de prelucrare a metalelor pretioase, datorita scaderii masive a ofertei în ceea ce priveste materiile prime, concentratele miniere, datorita diminuarii rezervelor naturale interne pentru aceste resurse precum si diminuarii continutului de metale utile în masa de minereu, fapt ce a dus la închiderea multor exploatari miniere. Trebuie remarcat de asemenea ca fluctuatiile permanent crescatoare ale preturilor de achizitie, blocajul financiar, politicile fiscale împovaratoare, restrictiile si costurile ridicate privind alinierea la standardele europene de mediu sunt alti factori cu care se confrunta aceste unitati. În acest context, unitatile din domeniul prelucrarii metalelor pretioase (rare) încearca prin eforturi financiare si investitionale substantiale sa mentina în functiune si la parametri de rentabilitate capacitatile de productie si sa redea economiei nationale bunurile materiale de care aceasta are nevoie pentru o dezvoltare continua , durabila si eficienta. Procesul lent de restructurare industriala si privatizare a marilor societati comerciale cât si prezenta scazuta a investitorilor straini au facut ca prin combinarea politicilor restrictive practicate la intern cu cele de liberalizare accentuata în planul

relatiilor comerciale externe, sa se ajunga la dezechilibre majore si la existenta unor disfunctii fundamentale la nivelul întreprinderilor industriale românesti .

Aceasta a determinat disproportii între baza autohtona de materii prime si energie si capacitatea din industria de prelucrare având ca efect cresterea importurilor în productie si îndeosebi a importurilor de resurse energetice cu efecte nefavorabile asupra balantei de plati. Indisciplina financiara cât si lipsa mecanismelor pietei interne a energiei si materiilor prime a dus la crearea de blocaje financiare fara precedent si cu influente negative asupra functiilor întregului sistem economic. Lipsa cadrului legislativ care sa favorizeze pietele financiare active si finantarea retehnologizarii si privatizarii întreprinderilor românesti a dus la mentinerea de întreprinderi necompetitive pentru contextul aderarii. Deasemenea, problemele legate de cheltuileile pentru adaptarea proceselor de productie la standardele definite de normele si politicile europeane privind protectia mediului pun mari semne de întrebare asupra existentei unor segmente întregi de întreprinderi industriale românesti.

Restructurarea reprezinta în acest context atât un instrument al reformei cât si o conditie pentru cresterea economica, necesara atingerii nivelului de dezvoltare ceruta pentru integrarea europeana .

Pentru o economie de piata functionala, atribut obtinut de Romania în octombrie 2004 dupa cum se precizeaza în raportul de tara al Comisiei Europene, restructurarea industriei apare ca obiectiv strategic pentru orizontul de timp 2004-2007 astfel încât aceasta sa devina moderna, competitiva si capabila sa se adapteze cât mai repede la evolutia pietei europene si mondiale. În acest sens, strategia pe care Romania o va adopta în vederea adaptarii si compatibilizarii cu structurile economice si politice ale Uniunii Europene se va axa pe urmatoarele directii :

- ajustarea în sectorul industrial va fi corelata cu obiectivele de crestere a competitivitatii externe si a productivitatii interne în raport cu toti factorii de productie;

- remodelarea capacitatii si structurii productiei industriale, pe fondul consolidarii functionarii economiei de piata si al instaurarii unui climat concurential;

- secventializarea procesului de selectie si redimensionare a agentilor economici angajati în procesul de restructurare;

- finalizarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din domeniul industrial inclusiv prin metode specifice pietei de capital;

- participarea unitatilor industriale ramase în proprietate publica la mecanismele concurentiale ale pietei;

- restructurarea sectoarelor energo si material intensive;

- stimularea promovarii tehnologiilor ce asigura reducerea consumurilor energetice si cresteri de productivitate;

- revigorarea si valorificarea eficienta a potentialului national de cercetare;

- cresterea potentialului concurential prin promovarea aliantelor strategice, a structurilor de tip holding si a grupurilor economice de interese în scopul racordarii industriei românesti la procesul globalizarii;

- cresterea rolului guvernantei corporative;

- valorificarea pozitiei geografice a României prin directionarea exporturilor si catre zone învecinate ce pot deveni piete de desfacere de maxim interes pentru Uniunea Europeana.