Impactul Extinderii spre Est a Uniunii Europene

IMPACTUL ASUPRA TARILOR CANDIDATE

Pentru tarile candidate la integrarea în UE, impactul este unul deosebit

materializându-se atât în efecte pozitive (beneficii) cât si în efecte negative (costuri).

Sub aspectul efectelor pozitive, cele mai importante se refera la:

- liberalizarea comertului (cresterea exporturilor);

- reforme structurale microeconomice;

- cresterea intrarilor de capital;

- liberalizarea pietelor;

- accesul la finantarea comunitara.

Toate aceste efecte pozitive înseamna crestere economica a nivelului de trai,

dezvoltarea regionala echilibrata, îmbunatatirea standardelor de mediu, prin urmare

cresterea convergentei spre tarile din UE.

Liberalizarea comertului a început sa înregistreze rezultate notabile

începând cu primii ani ai tranzitiei, UE devenind în timp principalul partener comercial

al acestor tari. Cresterea comertului exterior bilateral are la baza urmatorii factori

determinanti:

- Crearea cadrului juridic prin diverse instrumente juridice între care

acordurile europene de asociere chiar daca acestea au fost oarecum afectate de

deficitele comerciale ale acestor tari cu cele din UE;

- Caracterul de monopol al relatiilor comerciale din partea UE sustinut de

faptul ca tarile candidate s-au orientat masiv spre UE în detrimentul altor relatii

existente anterior realizând dupa unii autori 1 asa numita deturnare de comert;

- Reformele structurale desfasurate sub impulsul cerintei dezvoltarii unei

economii de piata functionale – criteriul economic de aderare – cu implicatii

favorabile asupra cresterii schimburilor comerciale bilaterale, al intrarii pe piata unica

interna a UE;

- Avantajul comparativ al tarilor candidate decurgând din situatia ca

acestea au o forta de munca calificata, numeroasa si ieftina care plaseaza aceste tari

în concurenti redutabili pentru anumite produse.

În relatia cu tarile din UE s-au mentinut totusi deficite comerciale ale tarilor

candidate, dintre care 10 sunt noi membre ale UE, din cauza nivelelor diferite de

dezvoltare ale celor doua grupari.

Ca urmare a liberalizarii comertului, prin înlaturarea barierelor comerciale

tarifare si netarifare se împune o tendinta de participare tot mai intensa si complexa

la schimburile internationale cu efecte microeconomice asupra unitatii de

productie în sensul adaptarii acesteia la cerintele internationale prin preocupari

pentru cresterea productivitatii muncii, îmbunatatirea capacitatilor manageriale,

dezvoltarea marketingului si compartimentelor de cercetare-dezvoltare, preocupari

care au drept consecinte: diminuarea costurilor unitare de exploatare, cresterea

eficientei, rationalizarea activitatii de productie, alinierea preturilor la cele

internationale, schimbarea ponderii unor sectoare de productie în functie de cerintele

pietei si, tinând cont de avantajele comparative, cresterea tehnologica si a inovatiei.

Intrarile de capital

Dupa includerea tarilor ECE în UE, ca urmare a îmbunatatirii oportunitatilor,

investitiile de capital (directe, imobiliare si de portofoliu) în aceste tari vor

continua sa vina dinspre tarile UE în aceleasi ritmuri înalte ca si înainte de aderare.

Investitiile de capital se orienteaza înspre tarile noi membre UE ori candidate

în primul rând din ratiuni economice, în vederea realizarii unei alocari mai eficiente a

resurselor tinând cont de îmbunatatirea unor conditii necesare realizarii investitiilor si

de forta de munca ieftina si calificata din aceste tari care vor face parte din viitoarea

piata unica interna. Astfel de investitii contribuie la dezvoltarea tarilor respective, la

crearea de noi locuri de munca, la acoperirea deficitelor balantelor de plati ale

acestora.

Intrarile de capital în aceste tari au fost un fenomen care s-a manifestat

progresiv înca de la începutul perioadei de tranzitie.

Ca efect al obiectivului strategic de integrare în UE, tarile în tranzitie, viitoare

candidate la integrarea europeana, au început deschiderea economiilor lor, în special

spre UE, sporind concurenta si generând fundamente pentru restructurare.

Un rol important în deschiderea economiilor, îmbunatatirea performantelor si

restructurarea diverselor sectoare economice l-au avut investitiile directe (ISD) care

au beneficiat si de liberalizare timpurie.

Pe ansamblul tarilor ECE, aceste fluxuri de capital dinspre UE au progresat

puternic în perioada 1996-2000, beneficiarii principali fiind Polonia, Republica Ceha

si Ungaria cu 82% din totalul investitiilor. Conform datelor statistice, în anul 2000,

80% din fluxurile de ISD intrate în tarile candidate proveneau din UE 15, crescând de

la 6,5 miliarde ECU în 1996 la 19 miliarde euro în 2000, dintre care 2/3 aveau ca

sursa trei tari: Germania, Olanda si Franta, urmate de Austria si Marea Britanie cu

ponderi importante 8%, respectiv 6%. Deschiderea economica în principal spre

„vest” a tarilor ECE a facut din ele o puternica piata potentiala pentru localizarea

investitiilor europene avându-se în vedere dimensiunea în general mare a celor mai

multe dintre aceste piete – numar mare de consumatori – cât si costurile reduse ale

unor factori de productie, între care forta de munca, care asigura o competitivitate

mare.

Cresterea economica, stabilizarea macroeconomica, dezvoltarea serviciilor

financiare ale acestor tari au contribuit la atragerea de fluxuri financiare sporite si la

marirea impactului investitiilor asupra acestora, statele receptoare beneficiind de

investitiile straine ca sursa de capital, tehnologie, cunostinte, acces la pietele tarilor

donatoare.

Impactul ISD în tarile ECE a fost influentat puternic si de procesul de

privatizare care a grabit intrarile de capital: tarile, precum Ungaria, care au vândut

imediat si rapid activele în procesul privatizarii au beneficiat de timpuriu si în flux

sustinut de ISD.