Impozitele Indirecte

INTRODUCERE

Actualitatea temei de cercetare Satisfacerea nevoilor colective ale oricărei societăţi impune realizarea unor venituri publice. Într-adevăr, pentru a-şi îndeplini rolul şi funcţiile sale, statul trebuie să mobilizeze resursele şi să facă cheltuieli băneşti. În consecinţă, statul procedează la repartiţia sarcinilor publice între membrii societăţii -contribuabilii.

Instrumentul financiar şi juridic prin care se înfăptuieşte această repartiţie, îl constituie obligaţia fiscală, sub forma impozitelor, taxelor şi altor sarcini fiscale specifice fiecărei ţări şi fiecărei etape istorice în parte.

Se constată că impozitele pot fi abordate din mai multe ipostaze :

- ca principală sursă de formare a veniturilor statului.

- ca modalitate principală de înfăptuire a alocării optime a resurselor între cele două mari sectoare definite după caracterul privat sau public al bunurilor produse în societate, în funcţie de care se defineşte punctul optim al fiscalităţii.

- ca instrumente de orientare a economiei prin obiectivele stabilite de către puterea publică.

- ca instrumente de înfăptuire a echităţii sau justiţiei sociale în plan fiscal, denumită echitate fiscală.

- ca instrumente de influenţare a inflaţiei prin orientarea comportamentelor tuturor contribuabililor, privind consumurile de resurse, de bunuri şi servicii. Impozitele şi taxele constituie componente tot mai importante ale vieţii economice, prin intermediul cărora statul îşi procură resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice, de a căror realizare depinde îndeplinirea funcţiilor sale. Impozitele indirecte se percep de la toţi cei care consumă bunuri din categoria celor impuse sau beneficiază de anumite servicii, indiferent de veniturile, averea sau situaţia personală a acestora. Alături de impozitele directe orice ţară apelează şi la cele indirecte care îmbracă forma impozitelor pe cheltuieli (pe consum). Pentru a pune în evidenţă conţinutul şi necesitatea impozitării indirecte se impune compararea diferenţelor ce există, atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi juridic-administrativ, între cele cele două mari categorii de impozite: directe şi indirecte. Din punct de vedere ştiintific, o primă deosebire reiese din aceea că, dacă în cazul impozitelor directe obiectul acestora îl reprezintă existenţa venitului/averii, în cazul celor indirecte obiectul impunerii îl constituie cheltuirea/consumul venitului/averii.O a doua diferenţă între cele două tipuri de impozitare rezidă în incidenţa şi repercursiunea lor, adică a modului în care impozitele afecteaza pe cineva si ceva.

Impozitele directe au o incidenţă directă, adică plătitorul este aceeaşi persoană cu suportatorul şi nu pot fi repercutate (de regulă) asupra altor persoane. In cazul impozitelor indirecte, incidenta (sarcina fiscala) este indirecta, acest lucru fiind prevăzut prin lege.

Astfel, in cazul impozitarii directe a venitului sau averii exista asa numitul rol nominativ (o pozitie, un fisier in memoria calculatorului); orice platitor are o pozitie deschisa la fisc. Acest lucru nu se regaseste insa si la impozitele indirecte unde nu se cunoaste dinainte contribuabilul. Printre avantajele impozitelor directe putem aminti echitatea fiscala si faptul ca asigura statului venituri relativ stabile. Impozitarea indirectă prezintă marele avantaj al randamentului, deoarece se impun nu un profit, un venit, o avere, ci o circulaţie, o vânzare, o cumpărare, un consum. Un alt avantaj este rapiditatea perceperii impozitului şi în acelaşi timp este şi mai puţin costisitoare decât impozitarea directă.

Marele inconvenient al impunerii indirecte îl reprezintă inechitatea fiscală, pe de o parte, ca urmare a proportionalităţii cotei de impunere, iar, pe de altă parte, din cauza faptului că nu ţine seama de situaţia personală a plătitorului.

Concomitent redresarea economiei Republicii Moldova este posibilă prin elaborarea unui mecanism fiscal eficient, în cadrul căruia un rol important le revine impozitelor indirecte. De aceea, considerăm oportună efectuarea unui studiu consacrat estimării impactului impozitelor indirecte asupraîmbunătăţirii sistemului de impunere fiscală.

Gradul de studiere a temei investigate. La elaborarea lucrării respective s-a ţinut cont de rezultatele cercetărilor ce se referă la aspectele politicii fiscale, precum şi ceea ce vizează rolul impozitelor indirecte în procesul de îmbunătăţire a sistemului de impunere.

Pentru a completa studiul problemelor aferente temei alese şi a spori nivelul de argumentare a deciziilor politicii fiscale, au fost studiate şi folosite ca bază lucrări teoretice şi recomandări practice ale savanţilor consacraţi în domeniul teoriei fiscalităţii, precum sunt: A. Smith, D. Ricardo, L.J. Gitman, A.M. Birman, R.Stourm, J.M. Keynes, C.P. McConnell К. Р., Samuelson Paul A., Paul Hein, E. Selyhman, Pierre Lalumiere ş.a. Din lucrările savanţilor din România, enumerăm valoroasele cercetări ale lui Bălănescu R., Bran P., Brezeanu P., Corduneanu C., Lăzărescu A., Manolescu Gh., Văcărel I. ş.a., iar dintre lucrările savanţilor autohtoni în domeniul fiscalităţii îi menţionăm pe: Manole T., Cobzari L., Secrieru A., Fuior E., Kuzimina O., Domenti O. ş.a.