Extras din referat

Michel Albert s-a nascut pe 25 februarie 1930,este fost comisar general al Planului si presedinte al Asigurarilor Generale ale Frantei.El a publicat mai multe eseuri de pedagogie economica si sociala: „Le Manifeste radical”(1970); „Un Pari pour l`Europe”(1983); „Crise,Krach,Boom”(1988), precum si „Capitalisme contre capitalisme”(1991).

Cartea este structurata in 7 capitole,intinzandu-se pe 172 de pagini, precedate de o Introducere si o Concluzie.

Obiectivul principal al acestei carti este acela de a demonstra ca, pe langa modelul economic neoamerican, mai exista si altele care pot fi deopotriva mai eficiente din punct de vedere economic si mai echitabile din punct de vedere social.

INTRODUCERE- Aceasta parte introductiva prezinta momentul istoric ce a determinat victoria capitalismului,care a avut loc pe trei fronturi.Michael Albert a remarcat faptul ca instaurarea comunismului intr-o tara nu este suficienta pentru ca tara respectiva sa se inscrie pe calea dezvoltarii economice, fiind nevoie si de un minimum de reguli, de un stat eficient si necorupt.

Inca din Introducere, autorul avertizeaza ca sistemul capitalism este departe de a fi omogen, si ca, dimpotriva, el s-a diferentiat in doua mari modele ce se infrunta: „capitalism contra capitalism”, explicand in acest fel si de ce a ales acest titlu pentru cartea sa.

In Introducere sunt tratate cateva probleme aparute in tarile capitaliste,ca de exemplu America de Nord,totalitatea tarilor Europei Ocidentale,Japonia si noile tari industrializate (NTI) din Asia, dar si raspunsurile concrete oferite acestor probleme. El selecteaza doar 10 dintre acestea, deosebit de interesante prin varietatea raspunsurilor care le sunt propuse, iar acestea sunt:imigratia; saracia; este securitatea sociala favorabila dezvoltarii economice?;ierarhia salariilor; fiscalitatea trebuie sa incurajeze economisirea sau contractarea de datorii?; este preferabil sa avem mai multa reglementare si mai multi functionari care sa o puna in aplicare, sau mai putina reglementare si mai multi avocati care sa faca procese?; banca sau bursa?; cum trebuie repartizata puterea intr-o intreprindere intre actionari, pe de o parte, si manageri si personal, pe de alta parte?; care trebuie sa fie rolul intreprinderii in materie de educatie si de formare profesionala?; un sector-tip al controversei:asigurarile.

Michel Albert spune ca prabusirea comunismului scoate la iveala opozitia dintre doua modele de capitalism: cel „neoamerican”,care s-a bazat pe reusita individuala si profitul financiar rapid; si cel „renan” care avea centru Germania si prezenta numeroase asemanari cu cel din Japonia.

Capitolul I- AMERICA IS BACK

Acest capitol prezinta gloria pe care America a obtinut-o dupa razboiul din Golf. Aceasta glorie a lui George Bush era atat de mare incat aproape se uitase faptu ca „revenirea Americii” fusese deviza si opera lui Ronald Reagan. Lumea comunista facuse din Roland un erou, el fiind alaturi de Margaret Thatcher, figuri emblematice a nenumaratelor „cluburi liberale” care au luat fiinta in Polonia.

Ronald Reagan, presedintele Americii in 1980, afirma ca dorinta lui cea mai mare este sa readuca America in primplanul scenei traditionale. Ronald Reagan si Margaret Thatcher sunt cei care triumfa si in Europa celor doisprezece,chiar daca doamna Thatcher a fost invinsa in interiorul propriului ei partid fiindca s-a opus constructiei europene.

Autorul afirma ca forta noului prefect, Roland se datoreaza abilitatilor acestuia de comunicare, numindu-l pe acesta „marele maestru al comunicarii”.

La jumatatea anilor 80, America lui Reagan straluceste din nou, bucurandu-se de un activ fara echivalent, de o prodigioasa mostenire economica, financiara si tehnologica.

In 1980, stocul de investitii americane in strainatate se ridica la 215 miliarede de dolari, iar in 1987 el crescuse la 309 miliarde de dolari,tot acest capital ii permit Americii sa beneficieza de un considerabil avantaj de pornire: in 1988, investitiile diferitelor firme americanecontinuau sa reprezinte,in stoc, de trei ori totalul celor japoneze.

Capitolul II- AMERICA IN REGRES

In perioada urmatoare noua America se degradeaza, aflandu-se pe primul loce in ceea ce priveste criminalitatea si consumul de droguri si pe ultimul loc in privinta vaccinarilor si a participarii la alegeri.

Cele doua capitale sunt in stare de cvasifaliment, la sfarsitul anului 1990, Washingtonul avand un deficit bugetar de 200 de milioane de dolari,primarul orasului, Marion Barry, fost condamnat la 6 luni de inchisoare pentru detinere si folosire de droguri. David Dinkins,noul primar al Bew York-ului, a fost nevoit sa concedieze 30 000 de angajati ai primariei, pentru a reduce deficitul bugetar al orasului.La New York se inregistrau 5 omoruri pe zi,dar in alte orase se inregistrau mai mult, ceea ce a aratat ca in America criminalitatea a crescut vertiginos.

In acest capitol, Michael Albert analizeaza toate degradarile cu care se confrunta populatia americana, dand un numar mare de exemple care sa exemplifice acest lucru prezentand starea oraselor ca fiind una dezastruoasa.

Subcapitolul „Rugul vanitatilor” este un roman al lui Tom Wolfe, aparut in anul 1987 in SUA, in care se prezinta spaimele noi Americi cazuta prada „dualismului”, fiind vorba despre o istorie pe care toti americanii ar spune ca este identica cu realitatea anilor `80.

In cartea sa „The Politics of Rich and Poor”, Kevin Philips considera ca vremea celor bogati, care se puteau imbogatii fara teama, a luat sfarsit, crezand ca intr-o zi America poate fi zguduita de revolte pupulare.

Albert mentioneaza un epitaf al economistului Lester Thurow,propus pentru Ronald Reagan: „Aici odihneste omul care a consud intr-un timp record o mare putere de la statutul de creditor al intregii lumi la acela de debitor”. In 1992, datoria externa a Americii(adica datoria ei fata de strainatate scazand creantele) atinsese suma de 1100 miliarde d e dolari, echivalentul a doua treimi din totalul datoriilor tarilor din Lumea a Treia. America se vede nevoita sa imprumute, in fiecare an, aproximativ 150 miliarde de dolari(3% din PIB), in special de la japonezi si de la germani, ale caror excedente financiare reprezinta exact suma pe care o ia cu imprumut.

Capitolul III-CELALALT CAPITALISM

In acest capitol, Michel Albert crede ca sistemul capitalist nu este “unul si indivizibil”, ca exista mai multe “modele” ale economiei de piata si ca sistemul american este departe de a fi cel mai eficient dintre ele.El prezinta tipul de capitalism model in care « oamenii sa poata trai precum japonezii fara insa, a muncii mai mult decat polonezii «.

Autorul mentioneaza ca intr-o serie de puncte esentiale, modelul renan se desosebeste decat modelul neoamerican, dar observa ca bunurile neocomerciale sunt aceleasi in ambele modele de capitalism. Albert prezinta cele 8 tipuri de bunuri fiind tratate in mod diferit, in raport cu piata, in cele doua modele.