Organizarea Procesurala a Firmei

Definirea conceptului de organizare procesurală a firmei

- Organizarea Procesuală se referă la studiul principalelor categorii de muncă şi a proceselor necesare realizării ansamblului de obiective ale întreprinderii.

Procesul de organizare constă în gruparea activităţilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor unei firme şi atribuirea fiecărei grupe unui manager care are autoritatea necesară pentru orientarea, antrenarea şi coordonarea oamenilor ce realizează aceste activităţi.

În esenţă, organizarea este un proces de divizare a muncii, de precizare a responsabilităţilor şi a autorităţii. Raţiunea de a fi şi de a organiza derivă din necesitatea stabilirii ierarhiilor şi autorităţii necesare îndeplinirii obiectivelor. Se realizează în acelaşi timp, o cât mai eficientă comunicare în şi între grupuri prin definirea cât mai clară a canalelor de comunicaţii.

A organiza activitatea unei firme înseamnă, înainte de toate, a realiza o diviziune a muncii, atât pe verticală cât şi pe orizontală. Organizarea procesuală constă în descompunerea proceselor de muncă fizică şi intelectuală în elementele componente şi analiza acestora cu scopul regrupării lor în funcţie de:

- nivelul obiectivelor la realizarea cărora participă;

- omogenitatea şi complementaritatea obiectivelor;

- nivelul de pregătire şi natura pregătirii personalului care realizează obiectivele;

- specificul metodelor, tehnicilor şi instrumentelor folosite.

Organizarea procesuală urmăreşte ordonarea proceselor ce au loc în cadrul organizaţiilor, promiţând definirea şi delimitarea funcţiunilor acestora. Ea grupează activităţile pe baza criteriilor de omogenitate şi complementaritate pe funcţiuni, pornind de la obiectivele stabilite şi de la necesitatea atingerii lor cu rezultate cât mai bune.

Obiectivele organizării procesurale a firmei

Obiectivele reprezintă caracterizări calitative şi/sau cantitative ale scopurilor urmărite de firmă. Obiectivele pot fi grupate în funcţie de sfera de cuprindere şi importanţă în mai multe categorii:

1. Obiective fundamentale, care exprimă principalele scopuri urmărite de un agent economic în ansamblul său. Acestea se referă la perioade mai îndelungate, având un caracter sintetic şi integrator. Exemplu: firma Y a planificat o cifră de afaceri anuală de 120 milioane lei.

2. Obiective derivate de gradul I (principale), care se deduc nemijlocit din obiectivele fundamentale, a căror realizare implică o parte apreciabilă din procesele de muncă desfăşurate în unitate. Exemplu : asimilarea în fabricaţie în anul următor a cinci produse noi, care să asigure o cifră de afaceri de 300 milioane lei şi un profit de 23 milioane lei.

3. Obiective derivate de gradul II (secundare), care se deduc direct din obiectivele derivate de gradul I , caracterizate printr-o definire mai concretă şi prin implicarea în realizarea lor a unor procese de muncă restrânse, de regulă cu aceleaşi caracteristici esenţiale.

4. Obiective specifice, ce sintetizează mobilurile sau utilitatea unor lucrări sau acţiuni care contribuie la realizarea obiectivelor derivate. Exemplu: stabilirea consumurilor de materii prime şi materiale pentru produse noi.

5. Obiective individuale, care concretizează obiectivele specifice la nivelul persoanelor. Exemplu: stabilirea consumurilor de materii prime şi materiale pentru produsele de tip Y de către econ. Z

Realizarea unui obiectiv presupune desfăşurarea unei activităţi specifice, într-un anumit domeniu, de persoane cu o anumită pregătire de specialitate, folosind metode şi tehnici specifice.

Organizarea procesuală urmăreşte precizarea elementelor componente, a proceselor necesare atragerii obiectivelor pe care unitatea şi le-a fixat.