Politică externă - menținerea păcii

Drumul României către Uniunea Europea

România a început drumul său către Uniunea Europeană la 1 februarie 1993, dată la care a fost semnat Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeană, document intrat în vigoare doi ani mai târziu. România depunea oficial cererea de aderare la Uniune în iunie 1995, iar în decembrie 1999, Consiliul European decidea deschiderea negocierilor de aderare cu România, alături de alte şase state. Oficial, negocierile sunt deschise la 15 februarie 2000, ele fiind încheiate la nivel tehnic în cadrul Conferinţei de Aderare la nivel ministerial din 14 decembrie 2004, decizie confirmată de Consiliul European de la Bruxelles din 16-17 decembrie din acelaşi an. În acelaşi timp, Consiliul a reafirmat şi calendarul de aderare: aprilie 2005 - semnarea Tratatului de Aderare; 1 ianuarie 2007 - aderarea efectivă. În perioada 1998-2006, Comisia Europeană a prezentat anual documente de evaluare privind parcursul european al României, aceste documente fiind de două tipuri: rapoarte privind stadiul pregătirilor în vederea aderării şi, respectiv, după semnarea Tratatului de Aderare, rapoarte comprehensive de monitorizare în care era prezentat stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate de România în negocierile de aderare.După semnarea Tratatului de aderare, România a trecut de la statutul de candidat la cel de stat în curs de aderare, obţinând calitatea de observator activ la activităţile Uniunii. România a fost astfel asociată pe fond la lucrările tuturor instituţiilor comunitare, la nivel politic şi tehnic.La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Astfel, de la 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeană este o comunitate ce reuneşte 27 de state membre şi o populaţie de 492,8 milioane de locuitori şi care are 23 de limbi oficiale. România s-a alăturat astfel unei Uniuni de state europene care împărtăşesc aceleaşi valori, având în centru respectul pentru demnitatea umană, democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Uniunea Europeană are drept obiective asigurarea păcii şi prosperităţii, printre realizările sale numărându-se piaţa internă, precum şi crearea Spaţiului Schengen, a zonei euro. Obiectivul principal al României la acest moment îl constituie consolidarea progreselor şi reformelor realizate, pentru asigurarea unei integrări depline în structurile comunitare. Pe de altă parte, România doreşte să aducă o contribuţie activă la realizarea proiectelor aflate pe agenda europeană şi să sprijine soluţii eficiente pentru problemele Uniunii.

Lansarea primei operaţiuni militare a Uniuni Europene pentru menţinerea păcii în Macedonia

Ministerul Afacerilor Externe salută lansarea, la 31 martie a.c., a primei operaţiuni militare a Uniunii Europene pentru menţinerea păcii (European Union Military Operation - EUMO), intitulată Concordia. Această operaţiune preia mandatul misiunii NATO în Macedonia - Allied Harmony, având ca obiectiv menţinerea stabilităţii în această ţară şi garantarea condiţiilor pentru ca Guvernul macedonean să poată pune în aplicare prevederile Acordului de la Ohrid, precum şi reformele necesare în vederea unei apropieri progresive de Uniunea Europeană.

Operaţiunea militară a UE este deschisă contribuţiilor şi altor state nemembre, România participând la operaţiunea Concordia cu un contingent alcătuit din 9 militari.

Participarea efectivă a României cu forţe şi mijloace naţionale, atât în cadrul operaţiunii de poliţie a UE (European Union Police Mision - EUPM) din Bosnia-Herţegovina, cât şi în cadrul operaţiunii militare a UE din Macedonia, are o relevanţă politică deosebită, reliefând dorinţa ţării noastre de a contribui activ la consolidarea Politicii Europene de Securitate şi Apărare.

România consideră că transferul autorităţii de la NATO la UE în planul operaţiunii militare din Macedonia reprezintă o ilustrare elocventă a consolidării parteneriatului NATO – UE. Pe parcursul mandatului operaţiunii Concordia, forţele militare ale UE vor utiliza mijloacele şi capacităţile comune ale Alianţei, NATO agreând, totodată, numirea în funcţia de Comandant al operaţiunii UE pe Amiralului Rainer FEIST, Comandantul Adjunct Suprem al NATO pentru Europa (D-SACEUR).

PESC/PESA

In cadrul procesului de aderare la UE, eforturile României au urmărit convergenţa propriei politici externe cu Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) a UE. România a demonstrat că este şi a rămas un participant activ la dialogul politic din cadrul UE şi a jucat un rol constructiv în cadrul PESC, inclusiv în cadrul reuniunilor tip Gymnich şi Euro-Med. Ca stat membru al UE, România contribuie la formularea Poziţiilor, Declaraţiilor şi demersurilor UE şi le aplică. România respectă sancţiunile internaţionale şi măsurile restrictive impuse de UE, ONU şi OSCE. De asemenea, ţara noastră participă la reuniunile tuturor structurilor de lucru ale Consiliului pe tema PESC/PESA.În mediul de securitate actual, caracterizat de schimbări în natura şi complexitatea ameninţărilor, statele membre UE, între care şi România, au decis să creeze un instrument specific de acţiune interguvernamentală în domeniu – PESA, subsumat PESC.La baza acţiunilor UE pe acest plan se află Strategia Europeană de Securitate, adoptată în decembrie 2003 şi supusă în prezent unui proces de reactualizare, în vederea asigurării compatibilităţii cu provocările actuale şi cu noul statut, de actor semnificativ în domeniul securităţii, pe care îl asumă în ultimul timp Uniunea Europeană.În sprijinul acestei viziuni, au fost lansate numeroase misiuni de gestionare a crizelor. În timp, Uniunea şi-a construit reputaţia unui actor capabil de o abordare comprehensivă în materie de gestionare a crizelor, punând accentul atât pe latura militară a implicării în diferite misiuni de gestionare a crizelor cât şi pe cea civilă, mai ales în domeniul statului de drept. Contribuţia naţională a României, alături de a celorlalte state membre, acoperă atât palierul civil cât şi cel militar. Astfel, România este prezentă în numeroase