Politici economice - recenzie - Gânduri pentru cei de azi și cei de mâine de Ludwig von Mises

Ludwig von Mises (29 septembrie 1881 – 10 octombrie 1973) este reprezentantul cel mai de seama al Scolii austriece de drept si economie. În opera lui Mises, liberalismul isi gaseste o fundamentare a carei coerenta si rigoare intelectuala sunt greu egalabile.

Cartea "Politici economice.Ganduri pentru cei de azi si cei de maine." contine cele sase prelegeri sustinute de Mises la Buenos Aires în 1958 si publicate postum în limba engleza, în anul 1979, sub titlul "Economic Policy. Thoughts for today and Tomorrow." . Cartea este importanta pentru ca trateaza simplu chestiuni ce sunt esentiale pentru convietuirea oamenilor în societate , structurate in sase capitole , corespunzand celor sase prelegeri : "Capitalismul" , "Socialismul" , "Interventionismul" , "Inftatia" , "Investitiile straine" , "Politici si idei" .

Prima conferinta sustinuta de Mises si caracterizata in Capitolul 1, a fost despre Capitalism.

Acest capitol debuteaza cu o explicatie a diferentei dintre termenul figurativ "rege" atribuit diversilor intreprinzatori si ceea ce reprezinta de fapt , in cadrul pietei , acesti intreprinzatori . Astfel , spre exemplu un "rege al ciocolatei" nu domneste independent de piata si de clientii sai , ci acesta depinde intru totul de clientii pe care ii serveste , fiind in permanenta atent la nevoile acestora .

In continuare se vorbeste despre perioada de dinaintea capitalismului ( cu doua sute de ani in urma ) . In aceasta perioada statutul social era fixat de la nastere , nemaiputand fi schimbat pe parcursul vietii , oamenii din clasele inferioare se ocupau exclusiv cu lucrul pamantului si traiau in conditii mult inferioare celor din capitalism , iar industriile produceau numai pentru consumul claselor inalte .

Inceputurile capitalismului modern sunt legate de doua probleme existente in acea perioada : cresterea numarului populatiei din zona rurala , considerata a fi o "amenintare la adresa ordinii sociale existente" si lipsa materiilor prime . Astfel , o parte din acesti oameni saraci au inceput sa deschida mici ateliere care produceau exclusiv pentru productia de masa , la preturi relativ scazute , acest fenomen nou fiind considerat "originea capitalismului" . Acum se face si diferenta dintre principiile capitaliste de productie si cele feudale , deoarece se observa faptul ca in capitalism muncitorii sunt si consumatori , aceste "roluri" nemaifiind impartite pe clase sociale ca in feudalism .

In ciuda tuturor beneficiilor capitalismului , acesta din urma a fost atacat si criticat de catre aristocrati si posesorii de pamant , deoarece acestia erau nevoiti sa plateasca salarii mult mai mari angajatilor . Mult timp si istoricii au falsificat realitatea afirmand ca fabricile angajau femei si copii in ciuda faptului ca acestia ar fi trait in conditii satisfacatoare . In realitate ei traiau in conditii deplorabile , fabricile oferindu-le astfel hrana necesara . O imbunatatire a conditiilor de trai a putut fi observata dupa Revolutia Industriala , cand numarul populatiei Angliei s-a dublat . Tot in aceasta perioada au inceput sa se realizeze si schimburi de produse intre tari , evitandu-se astfel foametea in Anglia deoarece exporturile realizate constituiau plata pentru hrana importata .

Astazi , in tarile capitaliste , ratele salariale nu sunt stabilite de o clasa diferita de cea a persoanelor salariate , iar diferentele privind nivelul de trai dintre doua clase sociale este mult redusa fata de perioada feudalismului .

Termenul de "capitalism " a fost dat tocmai de unul dintre dusmanii acestuia , Karl Marx , care considera capitalismul cel mai rau din toate sistemele , menit " sa-i inavuteasca pe cei bogati si sa-i saraceasca pe cei saraci " si care a elaborat o teza despre sosirea socialismului .

Capitalismul este strans legat de capitalul investit , prosperitatea unei tari fiind proportionala cu capitalul investit pe individ si provenind din adoptarea politicilor economice "sanatoase" .

Capitolul 2, “Socialismul”, pune in evidenta conceptul de libertate economica- reprezentata de economia de piata, de sistemul in care cooperarea indivizilor in cadrul diviziunii sociale a muncii e realizata prin intermediul pietei.

Libertatea economica este acea libertate care , intr-o economie de piata , ii permite cetateanului sa si aleaga singur cariera , sa decida singur ce produse sa consume , in concluzie , sa si organizeze singur viata . In contrast , in regim socialist cariera este stabilita prin decret guvernamental, existand o singura autoritate economica, si ea are dreptul sa controleze toate deciziile referitoare la productie.

Insa cea mai importanta diferenta care apare intre cele doua regimuri este proprietatea privata : in Capitalism aceasta forma de proprietate este majoritara si are un deosebit rol in dezvoltarea pietei , pe cand in Socialism nu exista proprietate privata , ci numai proprietate de stat .

In sistemul socialist nu exista piata , deoarece socialistii considera ca “toate relele lumii acesteia provin din existenta pietei si a preturilor pietei “ si doresc abolirea acesteia . Libertatea in regimul economic de piata exista atunci cand fiecare ii deserveste pe concetatenii sai si este in schimb deservit de acestia. Insa in cazul socialismului, libertatea individuala este anulata, consumatorul nu mai are rol de decizie si toti indivizii trebuie sa se supuna ordinii conducerii statului. Mises spune ca: ”Libertatea inseamna intr-adevar libertatea de a gresi”.Adica un individ trebuie lasat sa faca propriile alegeri,nu fortat,asa cum se intampla in cazul socialismului, unde acesta este anulat si transformat in sclav care intreprinde doar actiunile dictate de superior.