Potențialul turistic al Moldovei

Regiune istorico-geografică aşezată în partea de est a ţării, Moldova măsoară în jur de 400 km dinspre nord spre sud (de la graniţa cu Ucraina până la râul Milcov) şi 200 km de la vest la est (de la Carpaţii Orientali până la r&acircul Prut). În cazul Moldovei se folosesc următoarele precizări: "de Sus", pentru a desemna Bucovina şi împrejurimile sale, "de Mijloc", pentru zonele Neamţ-Iaşi-Vaslui-Bacău şi "de Jos" pentru Ţara Vrancei.

Varietatea formelor de relief, bogăţia şi întinderea pădurilor au dus la dezvoltarea unei faune cinegetice diverse şi preţioase. Trofeele de vânat din Bucovina au cucerit numeroase medalii de aur la expoziţiile internaţionale. Cerbul comun, specie cu un areal în extindere dinspre pădurile de munte înspre cele de deal, prezintă exemplare cu o valoare cinegetică recunoscută. Ursul brun, emblemă a pădurilor noastre, este şi el bine reprezentat în pădurile Bucovinei. Căpriorul şi mistreţul sunt specii cu areal foarte răspândit pe raza judeţului.

Aceste specii se întâlnesc atât pe terenurile agricole, limitrofe pădurilor, cât şi în păşunile împădurite, în pădurile de deal şi chiar în molidişuri. Cocoşul de munte, lupii şi râşii sunt alte specii reprezentante în pădurile sucevene. Călătorul care vizitează Bucovina are şansa deosebită de a cunoaşte păduri virgine, neafectate de intervenţia omului, cum ar fi pădurile seculare Slătioara şi Giumalău, constituite în rezervaţii naturale.

Parcurile naţionale Rodna şi Călimani adăpostesc specii unice ori rare, de floră şi faună, peşteri şi peisaje remarcabile. Deşi cunoscută în prezent ca o ţară a molidului, Bucovina deţine şi rezervaţii forestiere, cuprinzând alte specii, cum ar fi făgetul (pădurea de fag) de la Dragomirna. Departe de a epuiza lista originalităţilor vegetale bucovinene, Tinovul Mare de la Poiana Stâmpei, o pădure de pini ce vegetează pe un depozit de turbă se adaugă rarităţilor naturalistice ce încântă pe vizitator şi incită la studiu pe specialist.

VITICULTURA ŞI POMICULTURA:

Cotnari este o podgorie renumită în ţară şi in străinătate; pe Dealul Cătălina, într-un sit dacic, s-au decoperit urme care atestă cultivarea viţei-de-vie şi consumul de vin de peste 2000 de ani. Voievodul Alexandru cel Bun a numit în sec. al XV-lea un demnitar pentru a supraveghea podgoriile din zonă. Ştefan cel Mare avea aici, în sec XV beciuri pentru păstrarea vinului, iar voievodul Dimitrie Cantemir (1710) a scris despre vinul de Cotnari, apreciindu-l ca fiind "mai nobil şi mai bun decât toate celelalte vinuri europene.".

Restul podgoriilor, în ordine cronologică, sunt cele din apropierea oraşelor Iaşi, Huşi, Odobeşti (ale căror vinuri erau exportate din timpul lui Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Vasile Lupu în sec. XV-XVI). Astăzi, aceeaşi zonă se extinde spre Nicoreşti-Panciu-Coteşti ăi reprezintă cel mai întins bazin viticol din România. "Grasa de Cotnari", "Busuioaca de Huşi", sau vinurile roşii de Nicoreşti fac deliciul cunoscătorilor. In Bucovina ,pe văile râurilor Uz şi Oituz şi in Ţara Vrancei sunt întinse zone pomicole, iar podgoriile sunt împrejmuite de livezi (Cotnari, Dealurile Iaşilor, Huşi şi Nicoreşti).

MONUMENTE ALE NATURII:

Deşi Moldova nu este un teritoriu de mari dimensiuni, natura a fost darnică cu ea: două masive muntoase: Ceahlăul (staţiunea Durău) şi Rarău (Câmpulung Moldovenesc), protejate de rezervaţiile naturale, vârfurile Cozia, Pietricica şi Cernegura din Piatra Neamţ reprezintă cel mai bogat antrepozit de roci fosilizate marine din ţară. În localităţile Gura Humorului, Vatra Dornei şi Dofteana puteţi admira o diversitate de arbuşti din toate colţurile lumii, care se află sub protecţie în cadrul unor parcuri dendrologice, iar la Cheile Bicazului şi la Cheile din Zugreni pot fi admirate fauna şi floră specifice.

La Bosanci cresc plante de stepă şi de mlaştină, iar la Pângăraţi tise; în rezervaţia de la Vânători de Neamţ se pot admira bouri; "pădurea de aramă" şi "pădurea de argint", metafore poetice pentru mesteceni, se găsesc la Văratec, o sinteză reuşită a peisajului natural este recompensat la Iaşi, unde se află Grădina Botanică (1856), cea mai mare din ţară.

Bucovina - Scurt istoric:

În urmă cu 6000 de ani, pe teritoriul Moldovei de astăzi s-a dezvoltat cultura Cucuteni, considerată "una dintre cele mai interesante şi remarcabile culturi neolitice ale Europei" ; agricultori şi crescători de animale, locuitorii acestor ţinuturi trăiau în cetăţi fortificate, foloseau cuptoare mari pentru a se încălzi şi a-si pregăti hrana, dar şi pentru a face ceramică de diferite forme (exemplu: Hora de la Frumuşica), decorate cu motive stilizate in formă de spirală sau de şerpuitură, simetrice din punct de vedere cromatic.

Cultura Cucuteni a marcat de asemenea situl geto-dacic de la Bâtca Doamnei (Piatra Neamţ), singurul sit cu zid de pietre, datând din epoca La Tene, descoperit în Moldova. Construită în aceeaşi perioadă, fortificaţia de la Bărboşi (Galaţi) a servit drept fundaţie pentru un impozant complex roman, câmp militar fortificat, sit civil şi necropolă (sec.I şi al II-lea). În Evul Mediu, existau în Moldova localităţi stabile, bine organizate, precum oraşele: Baia, Siret, Rădăuţi, Vaslui, Iaşi, Suceava, Târgu-Neamţ, Galaţi. În jurul anului 1360, voievodul Bogdan I a întemeiat statul independent Moldova.