Protecționismul în viziunea lui Friedrich List

FRIEDRICH LIST ŞI

PROTECŢIONISMUL ECONOMIC

Cel supranumit,”Parintele protectionismului modern” Friedrich List (1789 1846),a fost un intelectual autodidact, fara studii superioare, fara functii sau ranguri deosebite in ierarhia puterii, un om pe cat de controversat si oprimat in timpul vietii sale, pe atat de respectat dupa moarte.

S-a nascut in 1789, in Germania. Puternicele traditii ale orinduirii feudale din tara sa, groaza provocata de revolutia franceza si razboaiele napoleoniene, alaturi de existenta unei burghezii germane dornice de afirmare si confruntata atat cu feudalismul national, cat si cu necrutatoarea concurenta britanica, au constituit mediu de observare imediata a lui List si imprejurarile in care s-a format puternica sa personalitate protestatara. Daca in tara sa natala neinteles a fost condamnat si expulzat pentru opiniile exprimate, in S. U. A. ideile sale au fundamentat politica economica a guvernului american (List impreuna cu Carey sunt considerati initiatorii politicii protectioniste a Statelor Unite ale Americii). Intors in Germania, List a continuat sa militeze pentru modernizarea economiei si societatii germane. Asfel, datorita lui, a luat fiinta la 1 ianuarie 1834 Zollverein-ul, ca uniune vamala a statelor germane.

În plină perioadă de triumf a doctrinei liberalismului clasic, în prima jumătate a secolului XIX, apare în Germania o doctrină diametral opusă, cel puţin la prima vedere, şi anume protecţionismul economic. Teoreticianul cel mai strălucit al noii gândiri este, fără îndoială, Fr. List.Puţini au fost gânditorii economişti care să fi avut o aşa de mare influenţă asupra derulării ulterioare a evenimentelor cum a avut-o List, cum puţine sunt sistemele de gândire care să fi fost într-o aşa de mare măsură validate de practică, cum a fost cel listian.

Lucrarea care-i defineşte şi exprimă cel mai cuprinzător paradigma gândirii este „Sistemul de economie politică” (1841), un fel de manifest îndreptat împotriva liberalismului clasic.

Sistemul său de gândire s-a format într-o perioadă în care în timp ce Anglia şi Franţa erau state unitare şi dezvoltate din punct de vedere economic, Germania era fărâmiţată în peste 360 de state fără unitate politică şi economică, înapoiată din punct de vedere industrial şi-n pericol de a fi subjugată economic de ţările avansate.

Scopul întregii vieţi şi activităţi ştiinţifice a lui List poate fi sintetizat în slujirea următoarelor idei:

- realizarea unităţii economice şi politice a Germaniei;

- lansarea dezvoltării pe cale capitalistă a economiei germane;

- progresul economic rapid al Germaniei şi atingerea, cel puţin, a nivelului celor mai dezvoltate ţări ale timpului, Anglia şi Franţa.

Inovaţia fundamentală pe care o aduce List este trecerea, în analiza problemelor economice, de la individ la naţiune, de la Economia Politică la politica economică, punând interesul naţional înainte şi mai presus de orice interes individual.

Întâlnim în opera economică a lui Fr. List trei direcţii majore:

1. critica liberalismului economic clasic;

2. forţele productive ale naţiunii;

3. protecţionismul educator şi dezvoltarea industrială.

1. Critica liberalismului economic clasic

Liberalismul clasic era acuzat de cosmopolitism, de faptul că pune accentul pe avuţie şi nu pe forţele productive ale naţiunii, că sub firma susţinerii dezvoltării comunităţii mondiale pe bază de liberă concurenţă promovează interesele de îmbogăţire ale ţărilor dezvoltate industrial pe seama economiilor rămase în urmă în această privinţă.

Germania şi America de Nord nu erau în acea perioadă dezvoltate din punct de vedere economic astfel că liberalismul economic le împiedica să se dezvolte, le dezavantaja în raporturile cu economiile ţărilor mai dezvoltate (Anglia, Franţa). Un adevărat patriot, List nu a fost preocupat de elaborarea unui sistem economic la nivelul întregii omeniri, concentrându-şi atenţia doar asupra elementelor şi momentelor interne şi internaţionale care ar fi putut împiedica sau accelera afirmarea economiei ţării sale.

El a respins concepţia „ordinii naturale” susţinută de liberalii clasici şi a adoptat concepţia „ordinii pozitiviste”, făcând din stat şi intervenţia sa în economie factori importanţi ai dezvoltării economice. „Statul este constituit din oameni care s-au născut liberi, dar pe care nu este îndeajuns să-i laşi să acţioneze anarhic, ci trebuie să-i şi sprijini pentru ca în activitatea lor să nu fie tulburaţi. Puterea statului rezidă în suma puterii indivizilor; legătura dintre aceşti indivizi izolaţi, creată prin lege şi care constituie forţa totală pentru a realiza bunăstarea generală, se numeşte stat”.

În sistemul său, nu „homo economicus” este elementul de bază al vieţii economice, ci statul cu structurile şi politica sa, naţiunea cu nevoile ei de consolidare economică şi politică. „Trăsătura caracteristică a sistemului conceput de mine – preciza List – este naţionalitatea. Întreaga neoconcepţie este clădită pe ideea de naţionalitate ca verigă între individ şi omenire”. Aceasta întrucât „un individ este preocupat doar de necesităţile sociale ale majorităţii membrilor săi şi nu numai în prezent, ci şi de soarta generaţiilor viitoare. Un individ poate, prin faptul că urmăreşte propriul său interes, să prejudicieze interesul obştesc; o naţiune, atunci când promovează bunăstarea generală, poate să frâneze interesele unora dintre membrii săi. O naţiune poate să sufere din cauza faptului că nu dispune de o industrie, deşi unii membri ai săi pot să prospere din vânzarea produselor industriale străine”. De la individ la naţiune, iată schimbarea majoră produsă în unghiul de vedere al problemelor ştiinţei şi practicii economice.