Recenzie - economia într-o lecție - de Henry Hazlitt

Economics in One Lesson (Economia intr-o lectie) este cea mai cunoscuta lucrare a uneia dintre cele mai stralucite minti ale secolului XX: Henry Hazlitt. A aparut in 1946 si a fost tradusa in 10 limbi si tiparita in peste un milion de exemplare. In paginile acestei carti, Hazlitt prezinta si analizeaza o serie de erori economice caracteristice atat neinitiatilor in tainele economiei cat si multor economisti profesionisti.

Partea intai sintetizeaza intr-o singura fraza intreaga teorie economica:

“Secretul stiintei economice consta in a avea in vedere nu doar efectele imediate, ci si pe cele de durata ale oricarei actiuni sau politici; el consta in descifrarea consecintelor acelei politici nu numai asupra unui grup, ci asupra tuturor grupurilor.”(pag 5)

Partea a doua cuprinde 24 de capitole care sustin aceasta afirmatie urmarind efectele unor convingeri economice si demonstrand erorile acestora. Prin intermediul exemplelor se trece de la cele mai elementare probleme economice la cele mai complexe si mai dificile.

- Gemul spart

Un derbedeu arunca o caramida in fereastra unei brutarii. Unii pot considera ca tot raul este spre bine : de aceasta intamplare vor beneficia geamgiul si fabricile de sticla. Dar acestia nu iau in considerare pierderile brutarului cat si a sectoarelor in care acesta ar fi putut investi daca nu ar fi pierdut banii prin inlocuirea ferestrei.

- Binefacerile distrugerii

Problema geamului spart este continuata in capitolul urmator. Mari industriasi, lideri sindicali, staticieni cu pregatire elogiaza avantajele distrugerii. Aici ni se da ca exemplu urmarile aduse de razboi : ei contabilizeaza optimisti casele si orasele intregi daramate, care “trebuiau sa fie inlocuite” ; motivul optimismului : acestea aduc un beneficiu celor care lucreaza in constructii si deci o crestere a cererii totale.

Dar ceea ce se intampla in realitate este o deturnare a cererii catre alte produse. Banii care ar fi putut fi investiti in modernizarea oraselor sunt folositi acum pentru a remedia pagubele.

Adevarul elementar este ca “distrugerea fara sens a oricatui lucru valoros reprezinta intotdeauna o pierdere neta, o nenorocire, uneori chiar un dezastru si oricare ar fi consideratiile in favoarea distrugerii, intr-un caz sau in altul,ea nu poate constitui niciodata , pe ansamblu, o cale spre prosperitate sau o binefacere”.(pag 18)

- Lucrarile publice inseamna impozite

In acest capitol ni se vorbeste despre investitiile publice (construirea de drumuri, poduri, cladiri ce adapostesc organe legislative) privite ca o metoda de a genera locuri de munca. Dar atunci cand scopul principal este crearea de locuri de munca nu se mai urmareste necesitatea unei investitii iar rezultatul este plasarea unei sume de bani intr-un mod ineficient.

Cu aceasi suma de bani s-ar fi putut crea ceva util pentru comunitate. In acest context ar fi fost mai benefic chiar sa nu se construiasca nimic iar populatia sa foloseasca banii pentru a-si satisface nevoile proprii. Astfel cererea ar fi crescut in anumite sectoare si implicit si cererea de munca.

- Impozitele descurajeaza productia

Impozitarea este indispensabila pentru indeplinirea unor functii guvernamentale de baza. Dar o impozitare excesiva duce la descurajarea productiei si la un grad scazut al ocuparii fortei de munca in sectorul privat.Rezultatul pe termen lung consta in impiedicarea consumatorului de a obtine produse mai bune si mai ieftine.

- Creditele guvernamentale deviaza productia

Creditele guvernamentale sunt acordate acelora care nu sunt eligibili pentru a obtine un credit privat. Motivul pentru care nu il pot obtine este acela ca sansele ca ei sa obtina profit si sa poata rambursa banii sunt foarte mici.