Retail Banking

Introducere

Sistemul bancar românesc a cunoscut în ultimii ani o serie de mutatii, care au condus la transformarea sa dintr-un sistem bancar specific unei tari cu economie de comanda (la începutul anului 1990), într-un sistem bancar functional, specific unei economii de piata. Transformarile nu au fost întotdeauna line, nu au venit întotdeauna din interiorul sistemului, Banca Nationala a României având în acest proces o misiune dificila si un rol hotarâtor, pe linia reglementarilor si prin supravegherea bancara exercitata, în ultimii ani cu tot mai multa eficienta.

Pe piata bancara româneasca în ultimii ani au început sa se simta unele „miscari” importante care denota o anumita crestere a concurentei. De fapt, intrarea pe piata a unor banci straine ca Société Générale, Raiffeisen, si extinderea activitatii ING Bank sau ABN AMRO Bank, au fost de natura sa schimbe strategiile bancilor, sa le determina sa treaca la o abordare mai agresiva a pietei, sa mareasca nivelul investitiilor. Recent, mai ales pe piata de retail banking putem gasi ipostaze ale concurentei bancare dintre cele mai îmbucuratoare pentru clienti, însemnând de fapt practici existente deja pe pietele europene dezvoltate (de cele mai multe ori, însemnând implementarea în România, de catre unele banci straine a unor servicii si produse bancare pe care le ofereau de ceva vreme pe pietele lor de origine, întrucât printre cele mai active banci întâlnim BRD-GSG, Unicredit România, Raiffeisen Bank, ABN Amro Bank sau ING Bank).

Piata retail-ului bancar este una cu o dinamica dintre cele mai puternice din ultimii ani. Asta si pentru faptul ca operatorii de pe piata bancara au înteles faptul ca orientarea pe cerintele clientului nu duce decât la consolidarea imaginii si de ce nu, a profitului. Retail banking-ul este la noi înca in faza de început. Explozia nu va întârzia cu siguranta sa se produca. Si asta fiindca aderarea la UE va aduce cu sine cresteri economice importante, care se vor regasi si în dinamica serviciilor bancare.

”Retail banking-ul va ramâne domeniul cu cele mai mari oportunitati de dezvoltare atât în sfera economisirii si investirii cât si în sectorul creditarii”, a apreciat presedintele BCR, Nicolae Danila, care a adus ca argumente cresterea economica durabila, cresterea continua a veniturilor populatiei, rata inflatiei în scadere spre o valoare cu o singura cifra, gradul scazut de îndatorare a populatiei de numai 15 %, comparativ cu peste 70%-80% în tarile din Uniunea Europeana.

Ponderea scazuta în PIB a investitiilor imobiliare (sub 2 la suta din PIB comparativ cu 3-7 % în tarile central si est europene si 40-60 % în tarile vest europene) este de asemenea, un argument în favoarea trendului pozitiv al pietei de retail. Populatia învata rapid sa cumpere servicii bancare, iar bancile au stiinta de a vinde servicii bancare, înregistrându-se astfel o convergenta în beneficiul unei dinamici ascendente sustinute pe piata de retail.

Desi ritmul de crestere a creditelor si depozitelor populatiei în perioada 2001-2003 a fost de 46%, respectiv 37%, gradul de intermediere financiara este înca foarte redus, estimându-se la sfârsitul anului 2004 un nivel de 19% din PIB, fata de 33,5% media celor 10 noi membrii ai Uniunii Europene, la sfârsitul anului 2003.

Deocamdata, piata retail-ului bancar este la începuturi. Cu siguranta însa, integrarea europeana va aduce importante transformari pe acest segment al afacerilor. Bancherii, intuind aceasta oportunitate, au început sa-si orienteze business-ul catre retail banking. Populatia începe la rândul ei sa înteleaga noul concept. Sa utilizeze bancile ca partener într-un joc din care toti au doar de câstigat. Cu alte cuvinte, începe sa-si europenizeze mentalitatea. Ceea ce, pe drumul integrarii europene, este cel mai important.