Risc și Creștere Economică

Risc si crestere economica

Relansarea cresterii economice pe termen mediu, în perspectiva integrarii în UE, constituie un obiectiv strategic national. Prin aceasta se urmareste crearea unei economii compatibile ca mecanism, structural si legislativ, cu economiile tarilor din UE. Atingerea acestei tinte are în vedere o multitudine de actiuni si masuri ce trebuie realizate, precum si evolutia pâna la anumite niveluri a unor indicatori economici sintetici ce caracterizeaza cresterea economica. Se sconteaza o ameliorare a randamentului fortelor de productie, cresterea ratei de economisire, cresterea intrarilor de capital extern s.a. Strategia de dezvoltare a României pe termen mediu prevede nivele ale câtorva indicatori macroeconomici cum sunt:

ü Rata anuala de crestere a PIB 4,75%;

ü Rata deficitului bugetar în PIB 3%;

ü Rata inflatiei sub 10% s. a.

Caracterizarea în dinamica a cresterii economice pune în evidenta masura în care se tinde catre tinta aleasa. În acest scop studiem cresterea economica a României în perioada 1990 – 2004 formulând urmatoarele premise:

1) Caracterizarea multicriteriala;

2) Masura tendintei în raport cu situatia ideala;

Multicriterialitatea o realizam prin luarea în considerare a cinci indicatori ai cresterii economice. Pentru fiecare din acestia acceptam un interval de variatie min-max. Limita maxima de variatie exprima valoarea cea mai putin favorabila a indicatorului, dupa cum cea minima exprima valoarea cea mai favorabila a acesteia adica situatia ideala (tabel 1).

Tabel 1

Indicator Limita maxima Limita minima

1. rata de crestere a PIB real -25% 10%

2. rata somajului 20% 0%

3. rata inflatiei 500% 1%

4. ponderea în PIB a soldului bugetului public consolidat -12% 4%

5. ponderea în PIB a soldului contului curent -10% 4%

Limitele de interval sunt alese pe seama valorilor înregistrate în ultimii 15 ani de un numar de circa 80 de tari, conform datelor publicate de Banca Mondiala si sunt acoperitoare pentru circa 93% din cazurile punctuale. Pentru indicatorul 4, atât PIB cât si soldul bugetului sunt masurate prin lei curent, iar pentru indicatorul 5 atât PIB cât si soldul contului curent sunt masurate în USD.

Valorile pentru România (tabel 2) sunt culese din Anuarul Statistic, Rapoartele anuale ale BNR si informatiile furnizate de Ministerul Finantelor. Pentru anul 2004, valorile reprezinta predictii formulate în septembrie – octombrie 2004, de unele institutii publice, reprezentanti ai unor asociatii patronale sau analisti economici, prin mass-media sau în articole de specialitate. Anii de referinta din interval marcheaza finalul unei perioade electorale.

Tabel 2

Indicator 1990 1992 1996 2000 2004

1. rata de crestere a PIB real -5,6 -8,8 3,9 2,1 5,0

2. rata somajului 0 8,2 6,6 10,5 6,8

3. rata inflatiei 5,1 210,4 38,8 45,7 11,5

4. ponderea în PIB a soldului bugetului public consolidat 1,0 -4,7 -3,8 -4,0 -2,1

5. ponderea în PIB a soldului contului curent -8,7 -8,0 -7,3 -3,7 -6,6

Indicatorii considerati definesc un spatiu . Daca multicriterialitatea se extinde la mai multi indicatori, atunci se defineste, în general, un spatiu în care fiecare indicator reprezinta o dimensiune. Imaginea unui astfel de spatiu se considera a fi cerc „sectorizat” prin raze, pe fiecare reprezentându-se un indicator. Deoarece unitatile de masura ale acestora, precum si dimensiunile lor sunt diferite, se procedeaza la normarea fiecarui indicator în intervalul . În sensul ipotezelor de lucru acceptate în acest studiu relatiile de normare sunt cele prezentate în tabelul 3.

Tabel 3

Indicator Relatia dupa care se face normarea

1. rata de crestere a PIB real

2. rata somajului

3. rata inflatiei

4. ponderea în PIB a soldului bugetului public consolidat

5. ponderea în PIB a soldului contului curent

În acest tabel reprezinta valoarea la momentul a indicatorului în cauza, variabila reprezentând succesiv anii 1990, 1992, 1996, 2000 respectiv 2004.

Reprezentarea fiecarui indicator se face prin valoarea normata, pe doua din razele cercului cu valoarea maxima în centrul cercului si cu valoarea ideala pe circumferinta acestuia. Într-un astfel de sector se pot defini doua triunghiuri:

i. unul de dimensiune maxima, ideal, constând din cele doua raze si din coarda ce subîntinde arcul de cerc dat de intersectia celor doua raze cu circumferinta cercului;

ii. al doilea, constând din segmentele de dreapta de pe fiecare din cele doua raze, pe care valorile normate ale celor doi indicatori le delimiteaza pe raza aferenta fiecaruia din acestia, la care se adauga segmentul de dreapta ce uneste vârfurile acestor doua segmente.

Suprafata triunghiului (ii) exprima contributia la cresterea economica a celor doi indicatori ce definesc triunghiul. În cazul general imaginea cresterii economice este un hiperpoligon în spatiul , redus în conditiile ipotezelor de studiu la un hiperpentagon. Masura acestei cresteri este suprafata acestui hiperpoligon rezultata din însumarea suprafetelor celor triunghiuri care îl alcatuiesc.

Pentru comparatia multianuala aceasta suprafata poate fi normata în raport cu situatia ideala, adica în raport cu suprafata hiperpoligonului regulat al spatiului care la limita este chiar suprafata cercului. În conditiile de lucru ale acestui studiu este vorba de suprafata pentagonului regulat.

Facem observatia ca pentru fiecare indicator imaginea valorii sale maxime este chiar lungimea razei pe care el se reprezinta. Atât valoarea ideala a cresterii economice (suprafata hiperpoligonului regulat din spatiul ), cât si valoarea efectiva a cresterii economice (suprafata hiperpoligonului definit de valorile normate ale indicatorilor) sunt functie de raza cercului. Normarea valorii cresterii economice efective în raport cu valoarea ideala a acesteia se face prin raportarea celor doua valori. Rezultatul (câtul respectiv) nu mai depinde de marimea razei ci este un procent, o cota parte din valoarea ideala, ceea ce permite comparatii plurianuale.

Studiul poate fi adâncit prin determinarea contributiei factorilor (în sensul analizei factoriale) la realizarea nivelului cresterii economice efective înregistrata în într-unul din anii seriei temporale analizate.

Suprafata fiecaruia din cele triunghiuri ce alcatuiesc hiperpoligonul cresterii economice poate fi separata în doua componente: contributia fiecaruia din cei doi indicatori ce definesc triunghiul în cauza. Aceasta separare se poate face pe baza ponderii pe care o are valoarea normata a fiecaruia din cei doi indicatori în suma acestor doua valori normate.