Cuprins
- 1. Generalitati privind:
- 1.1. Asezarea geografica a Belgiei, Olandei si Luxemburgului
- 1.2. Mediul natural
- 1.3. Populatia
- 1.4. Istoria
- 2. Economia Belgiei, Olandei si Luxemburgului
- 3. Locul si rolul sectorului tertiar in economiile Belgiei, Olandei si Luxemburgului
- 3.1. Domenii de specializare in servicii (scurta prezentare) si
- cauzele dezvoltarii si specializarii sectorului de servicii in economiile analizate
- 3.2. Analiza sectorului de servicii specific fiecarei tari
- 4. Reglementarea tranzactiilor cu servicii in cadrul economiilor analizate si la nivelul Uniunii Europene
Extras din referat
1. GENERALITATI
1.1POZITIE GEOGRAFICA;GENERALITATI
A: Olanda
B: Belgia
C: Luxemburg
Nume oficial:
A. Koninkrijk der Nederlanden (Regatul Tarilor de Jos)
B. Royaume de Belgique/Koninkrijk Belgie (Regatul Belgiei)
C. Grand-Duche de Luxembourg/Grousherzog Lezeburg
Situarea: in Europa de Vest
Suprafata:
A: 40.844 kilometri patrati
B: 30.519 kilometri patrati
C: 2.586 kilometri patrati
Populatia:
A: 15.131.000 locuitori (370 locuitori/kilometrul patrat)
B: 9.979.000 locuitori (327 locuitori/kilometrul patrat)
C: 390.000 locuitori (151 locuitori/kilometrul patrat)
Capitala:
A: Amsterdam (1.045.000 locuitori) si Haga (685.000 locuitori)
B: Bruxelles (960.000 locuitori)
C:Luxemburg Ville (74.000 locuitori)
Diviziuni administrative:
A: 12 provincii
B: 9 provincii
C: 12 cantoane
PNB/loc:
A: 17.320 dolari/locuitor
B: 15.540 dolari/locuitor
C: 23.340 dolari/locuitor
1.2. MEDIUL NATURAL
A. Olanda
Prezinta un relief dominat de campie, o parte insemnata aflandu-se chiar sub nivelul marii (renumitele poldere olandeze). Urme ale glaciatiunilor cuaternare sunt mai evidente in N tarii, in timp ce in S podisul calcaros Limburg prezinta altitudinea maxima (321 m).
Clima este temperat - oceanica cu precipitatii suficiente (600 - 800 mm/an), iar vanturile de Vest au facut posibile renumitele mori de vant, producand energie electrica sau pompand excesul de apa din reg. indiguite.
Pe teritoriul Olandei se afla cursul inferior al fluviilor Rhin/Rijn, Maas si Schelde, cai navigabile importante ale Europei apusene.
Vegetatia naturala este reprezentata de paduri de fag si stejar (in SE), turbarii si landa (in reg. de dune nisipoase). Exista numeroase rezervatii naturale si 4 parcuri nationale pentru prezervarea vegetatiei halofile si arenicole, precum si a avifaunei active (batlanul purpuriu, cormoranul, lopatarul).
B. Belgia
Apare ca un mare amfiteatru cu altitudini ce scad de la SE spre NV (din Ardeni la Marea Nordului). Partea mai inalta este data de masivul Ardeni - cu altitudinea maxima 694 m si traversat de vai meandrate si adancite uneori cu 200-300 m - si podisul Condroz, fragmentat de culoarul Sambre-Meuse. In NV se afla colinele din Campine si Flandra (alt. sub 200 m) si campia litorala flamanda, marcata de dune de nisip spre tarm.
Clima temperat oceanica (800 mm/an), mai aspra in Ardeni.
Reteaua hidrografica densa, formata din Escaut/Schelde si Meuse/Maas si afluentii lor, este navigabila in mare parte.
Vegetatia forestiera este mai bogata in Ardeni (stejar, fag, mesteacan), in rest fiind inlocuita cu plante de cultura si pajisti. Exista 1 parc national, 27 rezervatii de stat si 194 rezervatii particulare ce ocrotesc, intre altele, elemente de fauna (pisica salbatica, salamandra, avifauna in regiunea litorala), fenomene carstice si turbarii.
C.Luxemburg
Relief coborat (alt. max. Huldange, 559 m), constituit din munti erodati, in N, cu aspect de podis (400-500 m alt.), reg. Oesling, sector al Ardenilor, si o campie deluroasa, Gutland/Bon Pays (2/3 din supr. L.), in S.
Clima temperat de tranzitie intre cea oceanica si cea semicontinentala.
Padurea (1/3 din ter.) cuprinde mai ales stejar (in Oesling) si fag (in Gutland).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Rolul Serviciilor in Economia Tarilor Benelux.doc