Biblioteca

Sectoarele Economiei si Ramurile Industriei

Valoare:

3 puncte *

Marime:

14,05 Kb

Pagini:

7

Nota:
7Sectoarele Economiei si Ramurile Industriei, 7 out of 10 based on 2 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Economie


Profesor Indrumator / Prezentat Profesorului:

Pop Viorel

* de la numai 1.23 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea
Vezi informatii descarcari anterioare

Extras din document:

Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de maşini, chimică, petrochimică, a materialelor de construcţii, de prelucrare a lemnului şi industria uşoară.
În cadrul industriei constructoare de maşini se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru şi marin la Ploieşti, Târgovişte, Bacău, Bucureşti şi Galaţi, utilaje miniere la Baia Mare, Petroşani şi Sibiu, maşini unelte la Bucureşti, Oradea, Arad, Râşnov şi Târgovişte, şi produse ale industriei de mecanică fină.
Industria electronică şi electrotehnică este reprezentată prin întreprinderi amplasate în principal în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Craiova, Piteşti.
Tractoare se produc la Braşov, Craiova, Miercurea-Ciuc, iar alte maşini agricole la Bucureşti, Piatra Neamţ, Timişoara şi Botoşani. Locomotive se produc la Bucureşti şi Craiova, vagoane la Arad, Caracal, Drobeta-Turnu Severin, autoturisme la Piteşti, Craiova, Câmpulung-Muscel, autocamioane la Braşov troleibuze la Bucureşti, nave maritime la Constanţa, Giurgiu, Olteniţa şi aeronave la Bucureşti, Bacău, Braşov şi Craiova.
Industria chimică s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenţei unei game largi de materii prime existente în ţară: cantităţi de sare, sulf, potasiu, lemn de răşinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la Borzeşti, Băile Govora, Râmnicu Vâlcea, Târnăveni şi Giurgiu. Acid sulfuric se produce la Baia Mare, Zlatna, Copşa Mică, Turnu Măgurele, Valea Călugărească şi Năvodari.
Industria petrochimică produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la Brazi şi Borzeşti, mase plastice la Ploieşti, Făgăraş, Brazi, Borzeşti, Piteşti, fire şi fibre sintetice la Botoşani, Săvineşti, Roman, Iaşi. Industria chimică şi industria celulozei şi hârtiei sunt reprezentate prin numeroase centre în toată ţara. Se produc medicamente şi produse cosmetice, coloranţi, vopsele şi detergenţi.
În cadrul industriei materialelor de construcţii se produce ciment, sticlă şi articole din sticlărie, ceramică pentru construcţii, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află la Bicaz, Braşov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticlă se produce şi se prelucrează la Bucureşti, Mediaş, Târnăveni, Dorohoi, Turda, Avrig.
Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unităţi se află în zonele montane şi submontane, la Suceava, Bistriţa, Focşani, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Arad, Târgu Mureş, Reghin, Satu Mare, Bucureşti, Brăila şi Constanţa.
Industriile uşoară si alimentară au tradiţie în România, deoarece există importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lânii, a confecţiilor si tricotajelor la Bucureşti, Botoşani, industria zahărului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificaţiei.
În al doilea rând, exportatorilor români, pentru care Uniunea Europeană era piaţa tradiţională, cu o pondere de 85% din exporturile de textile, le va fi din ce în ce mai greu să-şi păstreze această piaţă de desfacere.
Energie
Consumul de energie al României în anul 2005 a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent petrol), din care:
* 36,4% - gaze naturale
* 25,1% - ţiţei şi derivaţi petrolieri
* 22,4% - cărbune şi cocs
* 16,1% - hidro şi altele
Producţia de energie electrică a României a fost de aproximativ 62 TWh în anul 2006 la o putere instalată de 17.630 MW. Din această producţie, 58,09% a fost realizată pe bază de combustibilii fosili, 32,02% în hidrocentrale, 9,20% - nucleară şi 0,68% - alte surse convenţional.
Construcţiile
Industria constructoare a României a avut în anul 2007 o creştere de 32%, fapt care o plasează pe locul doi în Uniunea Europeană, după Slovacia.
Agricultura
Agricultura reprezintă 6% din PIB-ul ţării (anul 2007).
România are o suprafaţă agricolă de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile.
Conform I.N.S., în 2006 au fost cultivate 991.000 hectare cu floarea-soarelui, 191.000 hectare cu soia şi 110.000 hectare cu rapiţă.
În anul 2007, peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România a obţinut o producţie de grâu de 3 milioane de tone, fiind apreciată de specialişti drept cea mai mică din 1940[5]. În anul 2006, producţia a fost de 5,52 milioane tone.
Suprafaţa fondului forestier a înregistrat o creştere cu 0,9%, până la 6.484.572 milioane de hectare, la 31 decembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006. Volumul de masă lemnoasă recoltată în cursul anului 2007, conform reglementărilor legale, a fost de 17.238 mii metri cubi.


    Documente similare:
    Preview document similar
    Economie Mondiala
    Cursul contine 38 pagini in format doc cu o marime totala de 65.63 KB.
    Preview document similar
    Agricultura Ramura a Productiei Materiale
    Cursul contine 36 pagini in format doc cu o marime totala de 45.06 KB.
    Preview document similar
    Crize Economice si Politici Anticrize
    Licenta contine 81 pagini in format doc cu o marime totala de 99.5 KB.
    Preview document similar
    Teoria si Economia Dezvoltarii
    Cursul contine 49 pagini in format doc cu o marime totala de 138.18 KB.
    Preview document similar
    Analiza Economiei Irlandei
    Proiectul contine 24 pagini in format doc cu o marime totala de 34.35 KB.
    Preview document similar
    Optimizarea Deciziilor privind Cresterea Performantelor Economice ...
    Proiectul contine 80 pagini in format doc cu o marime totala de 172.65 KB.
    Carti recomandate:
    Scrisa de Tiberiu Brailean, Aurelian P. Plopeanu
    Aceasta carte face parte din colectia Universitaria a editurii Institutul European. ,,Dincolo de aspectul pragmatic si rational al epistemologiei economiei mainstream, autorii incearca a dovedi ca stiinta economiei nu este altceva decat redescoperirea esentelor obiective, independente de subiectul care le observa, relevante prin multiplicarea ... citeste tot
    Scrisa de Nouriel Roubini, Stephen Mihm
    Pana nu demult, economia, cu toate ramurile ei, era doar o preocupare a specialistilor. Dar, de cativa ani incoace, lucrurile s-au schimbat si toata lumea a realizat ca economia ne priveste pe toti, politicile economice fiind in fond cele care ne asigura - sau ne pun in pericol - confortul si bunastarea. Economia crizelor este o carte care li ... citeste tot
    Scrisa de Wilhelm Theiss, Maria-Liliana Theiss
    Dictionarul contine atat termeni din toate ramurile economiei: macroeconomie, economie a intreprinderilor, finante, banci, turism, administratie, legislatie economica, cat si termeni tehnico-economici care au relevanta pentru un economist sau termeni generali de matematica ori de matematica economica. Dictionarul contine un numar de 64 500 de ... citeste tot