Studiul Factorilor care Influențează Producția Energiei Electrice din Termocentrale în România între Anii 1992-2005

Introducere:

Energia electrică este elementul de bază în dezvoltarea economică industrială a fiecărui stat, fiind indispensabilă în toate sectoarele de activitate. Creşterea nivelului vieţii materiale si spirituale a populaţiei atât urbană cât şi rurală este strâns legată de producţia de energie electrică.

Energia electrică este produsă în centrale electrice care diferă între ele după sursa de combustibil folosită pentru obţinerea energiei electrice. Astfel, hidrocentralele folosesc pentru producerea energiei electrice forţa apelor, termocentralele folosesc în procesul tehnologic transformarea chimică a elementelor combustibile din cărbuni, gaze sau petrol (prin ardere şi degajare de căldură), atomocentralele folosesc reacţiile chimice a elementelor (fuziunea uraniului şi plutoniului) reacţii însoţite de degajări mari de căldură.

În ţara noastră sistemul energetic a luat fiinţă în anul 1953 odată cu punerea în funcţiune a termocentralei Doiceşti care a folosit agregate cehoslovace apoi în anul 1954 a fost pusă în funcţiune conectată la sistemul naţional centrala de la Comăneşti (luna iunie 1954) şi cea de la Palas-Constanţa (luna iulie 1954). Ambele centrale au fost echipate cu utilaje si tehnologie sovietică.

Dezvoltarea producţiei de energie electrică a fost strâns legată de dezvoltarea industrială şi economică, centralele electrice fiind construite în zonele de dezvoltare economică sau în apropierea surselor de combustibil. Spre exemplu termocentrala Borzeşti construită pe platforma petro-chimică, termocentrala Chiscani în zona combinatului siderurgic Galaţi, termocentrala Paroseni amplasată în zona exploatării miniere Mintia-Calan, termocentrala Luduş în zona de exploatare a gazelor naturale Tg. Mureş – Mediaş.

Dezvoltarea producţiei de energie a atras de la sine dezvoltarea unui sistem de transformare, transport şi distribuţie de energie electrică cu scopul de a acoperi întreaga ţara precum şi cel de a putea fi conectat la sistemul european de energie electrică. Odată cu dezvoltarea sistemului energetic s-a dezvoltat şi un sistem de transport şi distribuţie a gazelor naturale (fondat în anul 1965), precum şi a unui sistem de termoficare şi livrare de agent termic industrial în zonele industrializate.

O deosebită atenţie a fost acordată folosirii bazinului hidrografic al ţării, motiv pentru care studiile au arătat că investiţiile în cadrul hidrocentralelor sunt benefice. Cunoscându-se permanent rezervele de combustibili energetici convenţionali (cărbuni, gaze naturale, petrol) s-a ajuns la concluzia că folosirea unui alt combustibil mai ieftin şi cu puteri calorice mai mari ar rezolva problema crizei de combustibil. Astfel, în anul 1987 s-a luat în calcul construcţia unei centrale atomoelectrice în localitatea Cernavodă. Proiectul centralei este canadian, iar echipamentele de producţie canadiană şi italiană.

În consecinţă pentru a arăta importanţa şi ponderea în producţia de energie electrică a materiilor prime ca ţiţeiul, cărbunele şi gazul natural voi face în continuare studiul acestor factori pornind de la rezultatele aflate in Anexa1, culese, prelucrate şi publicate în Anuarul Statistic al României. Voi urmării să văd şi să aflu cum şi în ce mod aceşti factori influenţează producţia de energie electrică în ţara noastră.

2.Referinţe bibliografice despre modelul utilizat în determinarea influenţei:

Analiza factorilor care influenţează producţia de energie electrică este adoptată, printre alţii şi de Ioan Ursu, care în cărţile sale ,,Dezvoltarea producţiei de energie” şi ,,Prioritaţi în domeniul energiei” tratează probleme precum capacitatea de extracţie, valoarea materiei prime din punct de vedere economic şi tehnic.

Din referinţele bibliografice aflăm despre cărbune, spre exemplu, că aproape toată cantitatea (99%) se foloseşte pentru producţia de energie electrică şi termică, huila contribuind cu 7,2% din totalul de producţie de energie electrică iar lignitul cu 32,2%. Puterea calorifică a cărbunelui extras în România este de:3650 kcal/kg pentru huilă,1650-1950 kcal/kg pentru lignit. Aproximativ 80% din grupurile termoenergetice din România sunt instalate în perioada 1970 – 1980 depăşindu-şi practic durata de viaţă normată. În ultimii 10 ani au fost modernizate şi retehnologizate unele centrale termoelectrice cu o capacitate de aproximativ 10% din puterea instalată. De asemenea, aproximativ 37% din grupurile hidroenergetice şi-au depăşit practic durata de viaţă normată. Potenţialul naţional de economisire de energie este apreciat la 27 - 35% din resursele energetice primare, adică un echivalent a 3 miliarde euro. Pentru reabilitarea întregului sistem energetic sunt necesare, până în 2020, fonduri totale de 31 miliarde de euro.

O parte importantă din aceste centrale funcţionează pe cărbune inferior (lignit), situaţie care este în contradicţie cu normele europene privind protecţia mediului. Cărbunele inferior are avantajul de a fi un combustibil ieftin şi în cantităţi destul de mari în România, dar are un conţinut ridicat de sulf. În următorii ani, toate centralele care funcţionează pe cărbune inferior vor trebui să fie dotate cu instalaţii de desulfurare, pentru respectarea normelor de mediu. Acest lucru va duce la o creştere a preţului energiei electrice în România.

Energia electrică este produsă de termocentrale (care folosesc petrol, gaze naturale, cărbuni), hidrocentrale şi atomocentrale. România dispune de rezerve de cărbune, petrol şi gaze, dar în cantităţi limitate şi specifice acestei zone geografice. Lignitul şi cărbunele brun reprezintă rezerva sigură a României, cea mai mare parte (88%) a rezervelor confirmate de lignit (2.800 mil tone) şi cărbune brun (20 mil tone) sunt situate în Oltenia.

Petrolul (ţiţeiul) constituie încă o rezervă a României, ultima valoare estimată a rezervelor de ţiţei recuperabile este de cca 90 mil tone. Termocentralele au utilizat pentru acoperirea cererii de energie electrică şi termică 65-70% din consumul de păcură al ţării. Gazele naturale constituie şi ele o rezervă de combustibil a României, rezerva de gaze naturale a fost estimată la cca 407 miliarde m3, în prezent se face import masiv de gaze din (cca 30%).

Folosirea unei centrale pentru a produce doar un singur tip de energie nu este rentabilă în foarte multe situaţii, de aceea o centrală termoelectrică se utilizează pentru producerea a cel puţin încă unui tip de energie, respectiv energie termică şi/sau frig. Acestea sunt aşa numitele centrale de cogenerare sau trigenerare.

Astfel în acest proiect voi urmării cât de importanţi sunt aceşti factori de producţie şi influenţa lor în preţ, consum şi mediu.

3.Definirea modelului şi aplicarea testelor de influenţă:

Am sortat din rezultatele oferite de Anuarul Statistic al României date despre principalele materii prime care stau la baza producerii energiei electrice. Aceste date sunt prezentate în Anexa1.

Pentru a vedea dacă acestea influenţează cantitatea de energie electrică produsă voi face o serie de teste cunoscute sub numele de Testul Student, Testul Fisher, Testul Durbin-Watson şi Testul Dummy.