Turismul

INTRODUCERE

Termenul de turism îsi are originea în semnificatiile următoarelor cuvinte latinesti: ,,tornare’’ = a se întoarce si ,,turnus’’ = o miscare circulară ce nu presupune schimbarea rezidentei.

Turismul este o latură a sectorului tertiar al economiei, unde activitatea prestată are ca scop organizarea si desfăsurarea călătoriilor de agrement, recreere sau deplasărilor de persoane la diferite congrese si reuniuni, include toate activitătile necesare satisfacerii nevoilor de consum si de servicii ale turistilor.

Turismul include activitatea unei persoane care călătoreste înafara mediului său obisnuit pentru mai putin de o perioadă suficientă de timp si al cărui scop este altul decât exercitarea unei activităti remunerate la locul de vizitare.

Activitatea turistică are un caracter dinamic, ea modificându-se odată cu schimbările ce au loc în cadrul economiei nationale.

În ceea ce priveste subiectii relatiilor turistice, conform recomandărilor Conferintei Mondiale a Turismului, în activitatea turistică se utilizează cu termenul de vizitator. Vizitatorul reprezintă orice persoană care se deplasează într-un loc, altul decât acela al mediului său obisnuit pentru mai putin de 12 luni si al cărui scop de călătorie este altul decât exercitarea unei activităti remunerate la locul vizitat. Acest termen de vizitator include alti doi termeni specifici, respectiv turistul si excursionistul. Turistul este acea persoană care călătoreste pentru cel putin 24 de ore si care înnoptează într-o unitate de cazare. Excursionistul reprezintă acel vizitator temporar al cărui sejur este mai mic de 24 de ore.

Turismul este o ramură de interferentă (are legături cu multe alte sectoare de activitate economică) si o ramură de consecintă (se sprijină pe rezultatele obtinute în alte ramuri de activitate economică). De aici decurge amploarea si complexitatea legăturilor dintre turism si celelalte componente ale economiei. Aceste relatii îmbracă forme diferite, manifestându-se direct sau indirect, permanent sau periodic, pe orizontal sau vertical. Spre exemplu, pentru desfăsurarea activitătii turistice sunt necesare intrări din alte ramuri, ca: agricultură, industrie alimentară, industria constructiilor si indirect a materialelor de constructii, energetică, constructii de masini, etc.; deasemenea, turismul întretine legături directe cu transporturile, telecomunicatiile, cultura si arta. La rândul său, prin produsele pe care le oferă, turismul contribuie nemijlocit la asigurarea consumului populatiei, împărtind această sarcină cu educatia si învătământul, ocrotirea sănătătii, comertul si altele.

Toate acestea ilustrează pozitia importantă a turismului în structura mecanismului economic si rolul său activ în procesul de dezvoltare si modernizare a economiei si societătii. În acest context, a analiza impactul economic al turismului înseamnă a evalua locul pe care acesta îl ocupă în comertul international si în economia natională, precum si a identifica si examina rezultatele activitătii turistice în comparatie cu alte sectoare ale economiei atât în tările industrializate cât si în cele în curs de dezvoltare.

Astfel că, această ramură a economiei nationale care se integrează în sectorul tertiar (sectorul serviciilor) detine un rol important în viata economică si socială, actionând ca un element dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii economice, de reducere a decalajului inter-regional si deasemenea actionează ca un element de educare si instruire.

Predictiile pentru următoarele decenii si strategiile cu caracter prospectiv, indiferent de ce zonă a globului este vorba, consideră secolul XXI ca fiind începutul unei societăti post-industriale, domeniile economice conducătoare fiind telecomunicatiile, tehnologia informatiei si turismul.

Ca ramură industrială, turismul a cunoscut în ultimul timp o dezvoltare fără precedent, antrenând, pe de o parte, investitii pentru crearea bazei materiale specifice si, pe de altă parte, dezvoltarea serviciilor complementare care conduc la folosirea resurselor proprii fiecărei zone.

În plan economic, această activitate sintetizează rezultatele unui număr mare de activităti, iar în plan psiho-social constituie o modalitate superioară de organizare a timpului liber, în care se mentine echilibrul biologic si fiziologic al omului contemporan, dar care si dezvoltă personalitatea si capacitatea creativă. Turismul ocupă tot mai mult un loc important în viata omului modern, fiind considerat ca un act de cultură, civilizatie, educatie si constituie un ambasador al păcii si întelegerii între popoare, un mijloc util de cooperare internatională si, totodată un mijloc de a cunoaste oamenii si activitătile lor.

Pe de altă parte, se constată că acest sector reprezintă o industrie producătoare de servicii pentru populatie, care nu s-a confruntat niciodată cu lipsa de cerere. Produsul turistic este permanent solicitat în fiecare an, sezon sau chiar zilnic de un segment tot mai mare de populatie din toate zonele globului, indiferent de existenta unor situatii conjuncturale care se manifestă pe plan local sau regional.

Apelând la statisticile Organizatiei Mondiale a Turismului, constatăm că turismul înglobează aproape 12% din produsul mondial brut, concentrează circa 7% din totalul eforturilor investitionale, mobilizează aproximativ 11% din cheltuielile de consum ale populatiei si asigură locuri de muncă pentru circa 8% din populatia mondială activă (1 din 12 lucrători activează în turism). Dacă se au în vedere cele mai tranzactionate produse sau servicii în comertul mondial, turismul (care cuprinde activitatea de turism international si transporturile internationale de pasageri) ocupă primul loc, cu circa 8%, urmat de industria automobilelor (7,8%) si cea chimică (7,5%), evolutia acestuia fiind în multe cazuri superioară dinamicii comertului mondial.

Toate aceste statistici arată că turismul reprezintă un factor de seamă în procesul dezvoltării economice si sociale ale statelor lumii.

CAPITOLUL I

CONEXIUNI MACROECONOMICE ALE TURISMULUI

Cercetări întreprinse asupra rolului turismului au evidentiat faptul că el are ,,.un impact considerabil asupra economiilor, societătilor si culturilor diferitelor tări de referintă’’ . Actiunea sa se manifestă pe o multitudine de planuri, de la stimularea cresterii economice la ameliorarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor natural-materiale la îmbunătătirea conditiilor de viată. Evident, aportul turismului la progresul economico-social, intensitatea actiunilor sale diferă semnificativ, de la o tară la alta, în functie de nivelul său de dezvoltare si de politica promovată fată de el.

Desi marea majoritate a specialistilor, inclusiv organismele internationale, apreciază că turismul exercită influiente pozitive si că el trebuie încurajat, chiar dacă uneori are si consecinte nefavorabile, sunt si experti care consideră că acesta - si în mod deosebit turismul international – produce mai multe efecte sociale si culturale dăunătoare decât alte tipuri de dezvoltare economică; în acest context, se vorbeste chiar de ,,neocolonialismul spatial’’, exprimat de exploatarea de către tările bogate, emitătoare, a resurselor turistice din tările receptoare, în curs de dezvoltare , ceea ce reclamă, în opinia celor în cauză, o revizuire a termenilor în care se realizează schimburile turistice.