Turismul - Activitate economico-socială

1.1. Conceptele de „turism” şi „turist”

1.1.1. Repere istorice

Obiective:

-Să determin perioadele de evolutie a activităţii turistice

-Să analizez fiecare etapa de dezvolatare a tursimului

Cuvinte Cheie

-Perioadă

-Antichitate

-Călătorie

-Agenţie

-Descoperire

-Universitate

-Comerciant

-Organizaţie

O1. Să determin perioadele de evolutie a activităţii turistice

Turismul reprezintă astăzi o activitate socio-economică foarte importantă la nivel mondial. Pentru a ajunge la acest apogeu activitatea turistică a fost nevoită să treacă prin mai multe etape de dezvoltare. Cu toate acestea un început concret al activităţii turstice, care să conţină toate ideele şi conceptele pe care le cuprinde turismul, este absolut ireal de determinat. În schimb se poate afirma că începutul manifestărilor turistice îşi pierde originea undeva prin comuna primitivă, cînd oamenii mînaţi de curiozitatea de a afla ce se află dincolo de raza lor vizuală, plecau în descoperirea a ceva nou, a ceva ce se afla „dincolo”.

O prima etapă de evoluţie a turismului am putea spune ca este antichitatea. Deaorece în această perioadă găsim nişte relaţii stabilite între diferite regiuni şi călătoriile mai mult sau mai putin organizate. Din Antichitate cel mai mult se evidenţiază turismul în Grecia şi Roma Antică, dar de asemenea şi pe tărîmurile Asiei Mici şi Mijlocii.

Următoarea perioada este considerată a fi Evul Mediu, etapă caracterizată de o acivitate cu un caracter mai pronunţat al turismului, datorită marilor descoperiri, pelerinajelor organizate, deplasarea studenţilor la marile universităţi de pe atunci. Tot în această perioada apar primele călătorii organizate, primul ghid turistic şi prima agenţie de turism fondată de Thomas Cook.

Ultima etapă de dezvoltare a turismul este epoca contemporană,care constituie şi etapa de apogeu al activităţii tturistice. În această perioadă apar diferite organizaţii mondiale pentru gestiunea, controlul şi promovarea turismului atît la nivel naţional cît şi la nivel internaţional. Specific pentru perioada dată este delimitarea diferitor tipuri de turism, organizarea chibzuită a călătoriilor turistice şi dezvolatrea infrastructurii.

O2 Să analizez fiecare etapă de dezvolatare a turismului

Geneza turismului se prezintă sub o formă arhaică care se pierde undeva prin comuna primitivă, aceasta se manifesta sub forma unor primblări ale popoarelor primitive înafara locului de trai, cu scopul de a cunoaşte ceea ce se afla după aria lor, dincolo de ceea cu ce erau obişnuiţ zilnic să vadă. Deci primele motive de practicare a turismului, nu le putem numi ca scopuri turistice şi nu aveau nimic în comun cu ceea ce numim astăzi manifestare turistică, ci doar o simplă curiozitate a omului care pe parcusul timpului se dezvolta şi se năştea în el dorinţa de cunoaştere de descoperire a noi locuri şi a noi lucruri. La o etapa mai dezvoltată a omenirii, cînd deja apar primele oraşe apar primblările în jurul oraşelor la distanţe nu prea mari, care constituie şi ele o formă primitivă, începătoare de turism.

Mai tîrziu, în epoca antică turismul se dezvoltă mai mult în marele centre ale civilizaţii şi culturii din Europa şi Asia.

Sub o formă mai evoluată turismul se dezvoltă în inima lumii antice – Grecia Antică şi Roma Antică.Aici apar primele elemente ale infrastructurii turistice – drumurile,permisele de intrare dintr-un oraş în altul, ghiziiiii şi serviciile de ghidaj.

Printre primii care şi-au dorit să călătorescă mult şi au înlesnit călătoriile au fost vechii greci. Ei încheiau contracte de vizite reciproce prin asşa numitul „sumbolon”,,prieteneau oameni de aceaşi ocupaţie, dobăndind în acest fel siguranţa călătoriei. Acest contract de vizitare se putea moşteni din tată în fiu.În Grecia Antică drumurile erau construite special pentru a facilita legatura între oraşe pe parcursul jocurilor sportive, care de altfel atrăgeau o mulţime de vizitatori din toate colţurile Greciei, dintre care amintim Jocurile din Olimp. Tot atunci erau organizate şi călătorii către locurile sfinte cum era Dodona şi Delfi unse creştinii ascultau prezicerile lui Zeus şi Apolo.

Pelerinajele din această perioadă din întraga lume constituiau la rîndul lor un mod de dezvoltare a unor forme de manifestare turistice.

În paralel cu tipurile de turism ce se dezvoltau în Grecia Antică, în Roma Antică pe lîngă vizele arhaice şi seviciul ghizilor se dezvolta turismul balnear datorită mulţimiii de izvoare termale (854 de băi populare şi 14 de lux) care atrăgeau o mulţime de dornici de a se trata şi a se scălda în izvoarele făcătoare de minuni.

În Asia de Sud-Est turismul se manifesta sub formă de călătorii a călugărilor budişti chinezi către renumitele temple din India şi Inonezia.

Datorită renumelui obţinut în urma fie a călătorilor fie a faptului de a fi sub dominaţia unui stat unele regiuni ale lumii, cum sunt Egiptul- un veritabil paradis pentru turişti- sau regiunile din Orientul Mijlociu au atras o multime de curioşi pentru a se delecta cu priveliştile regiunilor şi pentru a achiziţiona diferite produse atît de vestite pe aceste meleaguri, suveniruri şi desigur mătasa adusă din China, pe care europenii o puteau la moment procura doar de pe aceste meleaguri.