Viața după prăbușirea petrolului

Viata dupa prabusirea petrolului

Devine tot mai evident faptul ca asistam la o reconfigurare geopolitica, fundamentata pe concentrarea in jurul regiunilor bogate in resurse naturale. Dintre aceste resurse, petrolul si gazele naturale sint, de departe, cele mai importante piese. Practic, tot ceea ce inseamna combustibil. Zonele infierbintate ale planetei se masoara astazi in barili de petrol, iar amfitrionul spectacolului este, si de aceasta data, Statele Unite. Tarile din aceste zone, desi bogate in zacaminte petroliere, au o populatie extrem de saraca.

Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil conventional se arunca anual in atmosfera aproximativ un miliard si jumatate tone de cenusa, praf si gaze. Pe langa arderea combustibililor - carbune, petrol, lemn, gaze naturale - probleme asemanatoare creeaza si alte industrii, indeosebi chimica, metalurgica, unele ramuri constructoare de masini, industria alimentara, ca si circulatia automobilelor, avioanelor, trenurilor,vapoarelor etc.

Abstractie facand doar unele unitati industriale plasate in plina natura, grosul poluarii atmosferice provine din orase, caci aparitia industriei fie ca are loc in orase, fie creeaza ulterior orase. Asa ca primele victime sunt orasenii. Exista de acum un numar apreciabil de "infernuri ecologice", perimetre urbane unde noxele industrializarii se fac simtite prin efecte combinate: aer viciat, zgomot, aglomeratie. In asemenea locuri ,cum sunt orasele San Paulo, Ciudad de Mexico, Detroit, Callacuta, Los Angeles, New York - procentul de imbolnaviri ale cailor respiratorii, inclusiv cancerul pulmonar, este de cateva ori mai mare, inregistrandu-se, de asemenea diversi alti factori de risc pentru sanatatea oamenilor, si nu numai a acelora ce locuiesc la orase. Abordand aceasta problema, specialistii considera ca, pe langa reducerea prin toate mijloacele a surselor de poluare, si, daca se poate, chiar eliminarea totala a unora dintre ele, insanatosirea aerului este de neconceput fara aportul decisiv al ariilor verzi. Civilizatia asa cum o cunoastem azi este aproape de sfârsit. Aceasta este concluzia stiintifica la care au ajuns cei mai respectati (si mai bine platiti) geologi , fizicieni si investitori în domeniul bancar din lume. Este concluzia unor oameni rationali, profesionisti care sunt absolut îngroziti de fenomenul global numit "Vârful Petrolului". Cererea de petrol va depasi productia de petrol cu o pondere semnificativa. Acest lucru va genera cresteri spectaculoase ale pretului, economiile care depind de petrol se vor prabusi iar razboaiele pentru resurse petroliere vor deveni cronice.

Problema nu este asadar de a ramâne complet fara petrol ci de a nu avea suficient pentru ca economia sa functioneze. Ca o analogie, putem compara lipsa petrolului pentru civilizatia noastra cu deshidratarea corpului uman. Corpul uman contine 70% apa. Pentru un individ de 70 de kilograme, asta înseamna circa 50 de kilograme de apa. Deoarece apa este esentiala pentru viata, nu e necesar ca omul sa-si piarda cele 50 de kilograme de apa pentru a muri! Sunt suficiente doar câteva kilograme! Într-un mod similar, o economie bazata exclusiv pe petrol se va prabusi cu mult înaintea terminarii tuturor rezervelor de petrol. Un dezechilibru de circa 10-15 % între cerere si productie este suficient pentru a duce la prabusirea economiei.

Consecintele pe termen lung ale lipsei petrolului pentru nivelul de viata sunt terifiante . În timp ce alunecam tot mai repede pe panta scaderii productiei de petrol, ne-am putea trezi în ceea ce unii oameni de stiinta au numit "epoca de piatra post-industriala ".

Industria petrolului si industria petrochimica înseamna mult mai mult decât benzina arsa de masini. Aproximativ 10 calorii de combustibili fosili sunt necesare pentru a produce 1 calorie de mâncare în SUA. Asta rezulta din faptul ca industria petroliera si petrochimica sunt prezente în fiecare etapa a producerii mâncarii :

1.Pesticidele sunt facute din petrol.

2.Fertilizatorii sunt facuti din amoniac, care e produs din gaze naturale (productia gazelor naturale îsi va atinge maximul la circa 10 ani dupa cea a petrolului )

3.Cu mici exceptii, toate masinile agricole sunt construite si functioneaza cu petrol.

4.Ambalajele sunt, în general, facute din materiale plastice - obtinute din prelucrarea petrolului.

5.Frigiderele sunt construite în industrii care consuma petrol si sunt transportate cu masini care folosesc petrol. Ele functioneaza cu electricitate care provine în mare parte din centrale termoelectrice (bazate pe gaz natural, pacura sau carbune).

6.În SUA, o unitate de mâncare e transportata în medie circa 2500 de kilometri înainte de a fi consumata. În Canada distanta e chiar mai mare: circa 8000 kilometri !

Si nu e vorba doar de transporturi si de agricultura care depind în totalitate de petrolul ieftin si abundent. La fel de dependente sunt si industria farmaceutica , retelele de distributie a apei , apararea nationala si toate produsele care functioneaza cu petrol sau cu derivatele lui chimice.