Instalații Electrice de Joasă Tensiune de Iluminat și Forță

MEMORIU JUSTIFICATIV

Prin studii s-a constatat ca iluminatul influenteaza direct calitatea muncii. Un iluminat bun (corect dimensionat ) contribuie la diminuarea oboselii ochilor , la cresterea eficientei si calitatii acesteia, implicit la micsorarea riscului de accidente de munca. Deosebim iluminatul natural (lumina zilei) si iluminatul artificial (surse de lumina electrtice).

Cand lumina este trimisa pe suprafata de iluminat, iluminarea se numes te directa , iar cand este reflectata de pereti si tavan este iluminare indirecta . In ateliere se recomada iluminatul mixt (direct combinat cu indirect), fiind tipul de iluminat optim. In cazul unor lucrari de mare precizie se recomanda iluminatul local realizat de corpul de iluminat montete chiar pe standul de lucru.

Pentru a fi un iluminat corespunzator se calculeaza in prealabil numarul de corpuri de iluminat si nivelul de iluminare al acestora in raport cu marimea suprafetei de iluminat si natura activitatii. De mentionat ca un iluminat oprea puternic este daunator.

Iluminatul electric se realizeaza cu ajutorul unor corpuri de iluminat in care se monteaza lampi, instalatia fiind alimentata de la un tablou de distrtributie prin conductoare de cupru izolate (FY) sau de aluminiu (AFY). Instalatia se poate executa ingropat (in tencuiala) sau aparent (conductor protejat in tub de protectie fixat pe pereti si tavan).

In constructiile moderne se prefera a doua varianta care permite depistarea si remedierea cu usurinta a efectelor.

Pentru comanda aprinderi, respectiv stingeri lampilor, se intercaleaza pe conductorul de faza un intrerupator sau un comutator de iluminat.

Capitolul.I. GENERALITATI

I.1. Noţiuni de luminotehnica

Luminoteca este un domeniu al stiintei care se ocupa cu studiul iluminatului ; acesta este deosebit de important in activitatea omului. Multa vreme omul si-a desfasurat activitatea numai la lumina naturala. din dorinţa de a-si desfasura activitatea si pe durata in care lumina naturala era insuficienta sau in locurile fara lumina naturala. omul a descoperit si perfecţionat in timp sursele de iluminat artificial. Începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au apărut sursele de lumina electrice, care s-au perfecţionat intr-atât, încât in prezent iluminatul artificial este practic in totalitate electric.

Din studiile care s-au făcut, a rezultat ca iluminatul influienteaza direct calitatea muncii depuse de om. Astfel, un iluminat bun (corect dimensionat, executat si intretinut ) contribuie la diminuarea oboselii (in special ochilor)in timpul lucrului, la ridicarea calitatii produselor realizate, la mărirea productivitatii muncii, la diminuarea numărului de accidente de munca etc. prin studii si cecetari s-au stabilit condiţiile concrete – cantitative si calitative – pe care trebuie sa le îndeplinească iluminatul pentru fiecare loc de munca. Aceste condiţii (cuprinse in norme si standarde) au un caracter tehnico-economic si de aceea ele diferă relativ mult de la tara la tara.

I.2. Lumina – radiaţie vizibila

Obiectele înconjurătoare devin vizibile datorita radiaţiei electromagnetice emise sau reflectate de către acestea si care este interceptata de câtre organul vederii.

După cum este cunoscut din teoria ondulatorie a radiaţiilor electromagnetice, acestea pot fi caracterizate prin frecventa (măsurata in Hz) sau prin lungimea de unda  (măsurata in m )

= (I.2.1)

c reprezentând viteza de propagare a undelor electromagnetice in vid (c=310 ms ). Pentru comoditatea a expromarii numerice, se utilizează curent ca unitate de măsura a lungimii de unda, se modifica si proprietatile calitative ale radiaţiilor.

Studiind spectrul radiaţiilor electromagnetice, se constata ca numai radiaţiile ca anumite lungimi de unda sunt capabile sa excite direct organul vederii, producând o senzaţie vizuala. Undele respective poarta numele de unde luminoase.

Lumina este deci o radiaţie considerata din punctul de vedere al capacitatii sale de a excita organul vederii, iar undele luminoase constituie un domeniu restrâns din spectrul undelor elecromagnetice (fig. I.2.1) denumit spectrul vizibil si limitat de lungimile de unda 380 si 780mm.