Farmacografie

FARMACOGRAFIA

FARMACOGRAFIA este o ramura cu caracter aplicativ a farmacologiei care studiaza, stabileste regulile de prescriere a medicamentelor (receptura), referitoare la fomele farmaceutice, caile, modul de administrare si posologia (prescrierea dozelor). Etimologic deriva de la cuvantul grec pharmakon = remediu, medicament si graphein =a scrie.

Administrarea medicamentelor

Administrarea medicamentelor este una dintre cele mai mari responsabilităţi ale asistentului medical. Pentru a asigura pacientului o terapie medicamentoasă eficientă şi corectă, asistentul trebuie să fie familiarizat cu indicaţiile, dozările şi efectele medicamentului prescris. De asemenea pacientul trebuie interogat înaintea fiecărei administări despre eventualele reacţii alergice din trecut la substanţa respectivă. Asistentul trebuie să aibă cunoştinţele şi abilităţile de a minimiza anxietatea pacientului şi de maximize eficienţa medicamentului (cunoscând modalitatea de administare, timpul etc.)

Căile de administare a medicamentelor:

Medicamentele pot fi administrate pe diverse căi:

- calea de administare mucodermică: administrare oculară, vaginală, nazală, auriculară, transdermală (prin absorbţie), orofaringelal (inhalaţii)

- calea de administare enterală: absorbţia medicamentelor prin tractul gastrointestinal

- calea de administrare parenterală: injecţii sau perfuzii intradermale, subcutanate, intramusculare, intraevenoase, intrarectale, intraosoase, intraartriale

- cale de administrate endotraheală: administarea medicamentelor în sistemul respirator cu ajutorul sondei endotraheale

- cale de administare epidurală: administare de medicamente (anestezic sau analgezice opioide) printr-un cateter introdus peridural

- calea de administare intrapleurală: injectarea de medicamente în spaţiul pleural

Calea de administare a medicamentului determină efectele acestuia. De exemplu, medicamentele administrate intravenos acţionează instant deoarece intra imediat în circulaţia sangvină. De aceea antibioticele se fac de obicei intravenos pentru a determina un răspuns imediat şi costant.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALĂ (PER OS)

Este cea mai frecvent intalnita, fiind comoda si are avantajul autoadministativ. Este influentata de ex. PH-ul (concentratia ionilor de H), sistemele enzimatice, motilitatea gastro-intestinala, circulatia sanguina locala, varsta, starea de graviditate, aclorhidria, hipo- sau hiperociditate, tulburarile de motilitate, febra.

Asocierea medicamentelor poate duce la interactiuni medicamentuoase sau la modificarile factorilor fiziologici.

Deoarece medicamentele cu cale de administrare orală sunt cele mai lipsite de risc, mai ieftine şi mai convenabile ca mod de administrare, o mare parte din tratamentele medicamentoase se adminstrează pe această cale.

Astfel, pe această cale se pot administra tratamente sub formă de: tablete, capsule, siropuri, elixiruri, suspensii, uleuri, granule etc. Unele necesită preparare specifică înainte de adminstrare: uleiurile, suspensiile, granulele.

De cele mai multe ori, medicaţia orală este prescrisă în doze mai mare decât echivalentul său parenteral, deoarece, după absorbţia în tractul gastrointestinal, o parte din medicaţie este distrusă de ficat şi eliminată înainte de a intra în circulaţia sistemică.

Dozele medicamentoase orale normale pentru un adult pot fi periculoase pentru un vârstnic sau copil.

Tratamentul pe cale orală este contraindicat pacienţilor inconştienţi, celor care prezintă vărsături, cât şi celor care din diverse motive nu pot înghiţi.

Este contraindicata calea orala daca:

- se descompune sub influenta sucurilor digestive

- bolnavul refuza sau nu poate inghiti

- este necesara o actiune rapida

- are proprietati iritante asupra mucoasei stomacului

- stari comatoase

- nu se rezoarbe pe cale digestiva

- se doreste ocolirea venei porte

Medicamentele orale au efect local si general:

Efect local:

-dizolva mucozitatile de pe peretii gastro-intestinali

-favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor

-protejeaza mucoasa gastrica (Magnesia usta , calciu carbonic)

-excita peristaltismul intestinal (purgativele)

-inhiba peristaltismul intestinal (spasmoliticele)

-dezinfecteaza tubul digestive (furazolidon, streptomicina)

-scad procesele fermentative (carbune medicinal, calciu carbonic).

Efect general:

-se absorb la nivelul mucoasei digestive, patrund in sange si-si desfasoara activitatea asupra intregului organism (antibioticele) sau asupra unor organe si aparate.