Reactii Fals Pozitive in Reactiile Antigen-Anticorp

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Reactii Fals Pozitive in Reactiile Antigen-Anticorp.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: MERMEZE ION

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Farmacie

Extras din document

Reactia antigen-anticorp este combinarea unui antigen cu un anticorp specific. Poate duce la aglutinare, precipitare, neutralizare, fixarea complementului sau la afinitate crescuta pentru fagocitoza.

Reactia Ag-Ac este baza imunitatii mediata de limfocitele B.

ANTICORPI HETEROFILI (MONONUCLEOZA INFECTIOASA)

Descriere

Determinarea anticorpilor heterofili in serul pacientilor constituie un test rapid, util in diagnosticul mononucleozei infectioase, afectiune produsa de virusul Epstein-Barr.

Paul si Bunnel au demonstrat ca anticorpii prezenti in serul pacientilor cu mononucleoza infectioasa aglutineaza eritrocitele de oaie si cal. Davidson a folosit o procedura modificata de detectare a anticorpilor prin introducerea unei etape de absorbtie diferentiata care sa elimine interferentele cu anticorpii Forssman si cei din boala serului. Testul Davidson este unanim acceptat ca o metoda de referinta in depistarea anticorpilor heterofili din mononucleoza infectioasa.

Anticorpii heterofili apar in ser in zilele 6-10 de boala, ating un nivel maxim in saptamanile 2-3 de la debutul manifestarilor clinice, dupa care scad progresiv in decurs de 4-8 saptamani. In unele cazuri anticorpii pot persista pana la un an. Nivelul anticorpilor nu se coreleaza cu severitatea bolii sau cu gradul limfocitozei.

Se foloseste metoda latex aglutinare. Se foloseste metoda latex aglutinare

Reactii fals pozitive: apar in hepatita virala A sau B, leucemie acuta limfoblastica, boala Hodgkin, limfom non-hodgkinian, limfom Burkitt, carcinom pancreatic, infectie cu citomegalovirus, artrita reumatoida, malarie, rubeola. Testul efectuat in laboratorul Synevo da <2.0% reactii fals pozitive; medicul trebuie sa coreleze rezultatele obtinute cu starea clinica a pacientului.

SCARLATINA

GENERALITATI

Scarlatina este o boala infecto-contagioasa a copilariei, intalnita mai frecvent sub vasta de 10 ani. Se caracterizeaza prin debut brusc cu febra, alterarea starii generale, enantem (angina streptococica, ciclu lingual) si exantemul caracteristic (eruptie tegumentara maculo-papuloasa, urmata de descuamare tegumentara).

Este determinata de actiunea unei toxine eliberate de catre streptococii beta-hemolitici de grup A. Transmiterea se face pe cale respiratorie, prin tuse, stranut, ras, vorbit, de la bolnavii cu scarlatina, cu angina streptococica sau purtatorii sanatosi de streptococ beta-hemolitic de grup A la nivelul orofaringelui.

DIAGNOSTIC

Diagnosticul este suspicionat cand apare eruptia cutanata caracteristica, de tip maculo-papulos, in prezenta febrei si anginei.

Investigatiile care ajuta la confirmarea suspiciunii de scarlatina sunt:

- teste de laborator pentru evidentierea sindromului biologic inflamator: leucocitoza cu neutrofilie, eozinofilie, VSH accelerat, fibrinogenemie crescuta.

- teste bacteriologice: evidentierea, prin culturi de la poarta de intrare, a streptococului beta hemolitic (neobligatorie pentru acceptarea diagnosticului); exudatul faringian se recolteaza dimineata, inainte ca pacientul sa manance si sa se spele pe dinti, inainte de inceperea tratamentului (cu ajutorul unui tampon steril se sterg amigdalele si peretele posterior al faringelui, evitandu-se atingerea limbii, luetei si contaminarea lui cu saliva); la purtatorii sanatosi se recolteaza exudat nazo-faringian si nazal; dupa recoltare, tampoanele utilizate pentru recoltarea exudatelor faringian, nazo-faringian si nazal, se vor transporta in maximun doua ore la laborator;

- teste serologice: reactia ASLO deceleaza anticorpii anti streptolizina-O.

Titrul ASLO creste in urmatoarele conditii:

- in convalescenta dupa scarlatina creste peste 200u/ml (titrurile normale ASLO sunt cuprinse intre 166-200 u/ml (metoda clasica); mentinerea crescuta a titrului ASLO exprima evolutia catre sindrom poststreptococic sau catre complicatii tardive

- infectie streptococica in antecedentele recente ale pacientului, cand se inregistreaza o crestere in dinamica a titrului; dupa o angina streptococica, titrul ASLO creste in 2-3 saptamani, atinge nivelul maxim la 5 saptamani si scade apoi lent, pana la 6-12 luni (in cazul in care boala se vindeca)

- instalarea sau agravarea unei complicatii poststreptococice (cu exceptia coreei, cand ASLO este normal)

Fisiere in arhiva (1):

  • Reactii Fals Pozitive in Reactiile Antigen-Anticorp.doc

Alte informatii

FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE ORADEA SPECIALIZAREA FARMACIE