Inteligența artificială și filosofia

Introducere

Inteligenta artificiala si filozofia au mai multe in comun decât are de obicei o stiinta cu filozofia acelei stiinte. Aceasta deoarece inteligenta artificiala de nivel uman necesita echiparea unui program de calculator cu anumite atitudini filozofici, in special epistemologice.

Programul trebuie sa aiba înglobat conceptul de cunoastere si cum poate fi obtinuta ea.

Daca programul trebuie sa rationeze asupra a ce poate sa faca si ce nu, atunci designerii vor avea nevoie de o atitudine de vointa proprie. Daca trebuie sa rationeze asupra procesului de rationare in sine, atunci are nevoie de o atitudine proprie de vointa proprie.

Daca programul trebuie sa nu actioneze împotriva eticii, designerii vor trebui sa construiasca de asemenea o atitudine legata de acest subiect.

Din pacate, in niciuna dintre aceste zone nu exista vreo atitudine filozofica sau un sistem filozofic suficient de bine definit pentru a furniza bazele unui program de calculator folositor.

Majoritatea cercetarii in IA din acest moment nu necesita filozofie, deoarece sistemul care este dezvoltat nu trebuie sa opereze independent in lume si astfel nu trebuie sa aiba o imagine a lumii. Designerul programului analizeaza filozofia premergator dezvoltarii programului, in acesta din urma regasindu-se o reprezentare restrânsa a acestei filozofii.

Proiectarea unui program de sah nu necesita filozofie, iar programe precum Mycin recomanda tratamente pentru infectii bacteriene fara sa aiba macar notiunea proceselor care au loc in corpul uman. Cu toate acestea, performantele unor programe precum Mycin si cele de sah e limitata de lipsa lor de filozofie si simtul realitatii, de care multe aplicatii au mare nevoie. De exemplu, roboti care sa faca ceea ce cred ei ca vor stapânii vor trebui sa rationeze asupra dorintelor.

Nu toate pozitiile filozofice sunt compatibile cu ceea ce trebuie incorporat intr-un program inteligent. Iata câteva din atitudinile filozofice care sunt necesare unui program inteligent:

1. Atât stiinta cat si simtul realitatii lumii înconjuratoare sunt necesare. Exista atomi, si exista scaune. Noi putem invata lucruri ale lumii înconjuratoare la nivelul mediu de intelegere la care oamenii pot opera fara a cunoaste fundamentele fizice. Relatiile cauzale trebuie de asemenea folosite pentru ca un robot sa rationeze asupra consecintelor actiunilor sale posibile.

2. Mintea trebuie inteleasa putin cate putin. Exista sisteme cu doar câteva convingeri, fara sa aiba convingerea ca au convingeri. Alte sistem vor face introspectii intensive. Acesta filozofie e in contrast evident cu aceea care spune ca daca un sistem nu are un pachet complet de abilitati nu este o minte si deci nu poate avea convingeri.

3. Convingerile si intentiile sunt obiecte care pot fi descrise formal

4. O ratiune suficienta atribuita unei calitati mentale determina un comportament pana la un grad suficient.

5. E absolut legitim sa se foloseasca concepte aproximate, care sa nu aiba echivoc. Pentru aceasta e necesar sa se renunte la o parte din criteriile care dau intelesul unui concept. Inca este posibil sa se foloseasca logica matematica pentru a exprima concepte aproximate.

6. Deoarece o teorie a conceptelor si teoriilor aproximate nu este inca disponibila, incercarile filozofice de a realiza ceva precis au rezultat de cele mai multe ori in inutile pedanterii.

7. Vointa proprie si determinismul sunt compatibile. Procesul determinist care determina ce va face un factor inglobeaza evaluarea consecintelor corespunzatoare optiunilor posibile. Aceste optiuni sunt prezente in constiinta IA si pot da nastere la intrebari asupra lor, pe masura ce sunt observate.

8. Constiinta de sine consta in stocarea enunturilor despre constiinta in memorie.

Filozofia Inteligentei Artificiale

Ne putem astepta sa existe un subiect academic numit filozofia inteligentei artificiale, in mod analog cu domeniile existente precum filozofia fizicii si filozofia biologiei. Prin analogie ar fi un studiu filozofic asupra metodelor de cercetare a IA si isi va propune sa clarifice problemele filozofice aparute. Probabil va incerca sa rezolve problemele de metodologie indicate de Hubert Dreyfus si John Searle, inclusiv ideea ca inteligenta necesita un sistem organic.

Probabil unii filozofi ai IA se vor bate sustinand ideea ca IA este imposibila (Dreyfus), ca este imorala (Weizenbaum) si ca insusi conceptul este incoerent (Searle).

E putin probabil sa aiba mai mult efect asupra cercetarii IA decât are in general filozofia stiintei asupra stiintei.

Epistemologie adecvata

Formalismele pentru reprezentarea informatiilor despre lume trebuie sa fie adecvate pentru reprezentarea informatiei care este disponibila in mod real. Un formalism carererezinta starea lumii prin pozitii si viteze ale moleculelor este inadcvat daca sistemul nu poate observa pozitii si viteze, cu toate ca un asemenea formalism e probabil cel mai bun pentru deducerea legilor termodinamicii.