Analiza evoluției inflației

În luna august 2005, Banca Nationala a României a adoptat o noua strategie de politica monetara –tintirea directa a inflatiei. Un rol esential în functionarea acestui regim revine ancorarii anticipatiilor inflationiste la nivelul obiectivului de inflatie anuntat de banca centrala si, prin urmare, unei comunicari eficiente cu publicul. Principalul instrument de comunicare este Raportul asupra inflatiei.

Pentru a raspunde acestei cerinte, BNR a revizuit atât structura Raportului asupra inflatiei, cât si periodicitatea publicarii (acum trimestriala, în conformitate cu frecventa ciclului de prognoza). Pe lânga informatiile referitoare la evolutiile economice si monetare si la ratiunile care au stat la baza deciziilor de politica monetara din perioada analizata, raportul trimestrial include proiectia BNR privind evolutia ratei inflatiei pe un orizont de opt trimestre, incertitudinile si riscurile asociate acesteia, precum si o sectiune de evaluare a acestui context din perspectiva politicii monetare.

Procesul dezinflatiei a continuat în trimestrul I 2006, nivelul de 8,4 la suta atins de rata anuala a inflatiei în martie fiind cu 0,2 puncte procentuale inferior celui din decembrie 2005 si cu 0,7 puncte procentuale mai mic decât valoarea proiectata (Raportul asupra inflatiei din februarie 2006). Decelerarea inflatiei s-a datorat, în principal, scaderii ritmului de crestere a preturilor administrate – exclusiv preturile energiei –, care a reflectat influenta favorabila exercitata de aprecierea nominala a leului. În schimb, declinul inflatiei CORE2 s-a întrerupt, rata anuala specifica consemnând în luna martie 2006 un nivel identic celui de la sfârsitul anului precedent (5,6 la suta). În luna aprilie, dezinflatia s-a accelerat, dar scaderea ratei anuale a inflatiei s-a datorat exclusiv unui efect de baza, manifestat nu numai la nivelul IPC total, ci si al inflatiei CORE2. Totusi, evolutiile curente, reflectate de variatiile lunare, au fost relativ mai putin favorabile, respectiv stagnare a CORE2 si dublare a ratei inflatiei totale.

O întrerupere a declinului relativ prelungit a consemnat si ritmul de crestere a PIB, care s-a accelerat în trimestrul IV 2005 la 4,3 la suta (de la 2,4 la suta în trimestrul anterior). La reamplificarea excedentului de cerere au contribuit, în principal, dinamizarea investitiilor si a consumului guvernamental si într-o mai mica masura consumul gospodariilor populatiei, a carui crestere a consemnat în acest interval o usoara încetinire. Cu toate acestea, cererea de consum a populatiei a continuat sa genereze presiuni inflationiste, în conditiile în care principala sa componenta – achizitiile de marfuri – si-a accelerat dinamica comparativ cu trimestrul anterior.

Confruntata cu perspectiva persistentei ritmului prea alert de crestere a consumului si a presiunilor inflationiste dezvoltate de aceasta, precum si cu riscul prelungirii în aceste conditii a orizontului de timp necesar eliminarii excedentului de cerere, banca centrala a continuat sa sporeasca în trimestrul I 2006 restrictivitatea politicii monetare, concentrând în aceasta directie

întregul set de instrumente aflate la dispozitia sa. Astfel, în luna februarie BNR a majorat la 8,5 la suta rata dobânzii de politica monetara, complementând impactul acestei masuri asupra pietei financiare prin cresterea fermitatii controlului exercitat asupra lichiditatii de pe piata monetara. Tot în scopul întaririi politicii monetare, dar si pentru a creste eficacitatea mecanismului de transmisie monetara, BNR a continuat sa sporeasca restrictivitatea mecanismului rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor în valuta ale institutiilor de credit; rata acestor rezerve a fost majorata în martie, pentru a doua oara în trimestrul I, atingând nivelul de 40 la suta. Totodata, autoritatea monetara a mentinut în vigoare masurile prudentiale de temperare a expansiunii creditului neguvernamental – în special a componentei sale în valuta – si a hotarât sa accelereze implementarea legislatiei de reglementare si supraveghere a activitatii de creditare a institutiilor financiare nebancare.

Actualizarea proiectiei evolutiilor macroeconomice pe termen mediu a pus în evidenta faptul ca, în urmatoarele luni ale anului 2006, trendul inflatiei se va plasa la un nivel superior comparativ cu proiectia anterioara. Cauza principala a acestei deplasari o va constitui majorarea în trimestrul II a impozitelor indirecte aplicate produselor din tutun si alcool si înrautatirea, pe acest fond, a anticipatiilor inflationiste. Presiuni inflationiste suplimentare va exercita si excedentul de cerere, în conditiile în care amplitudinea si durata mentinerii acestuia se preconizeaza sa creasca fata de proiectia anterioara, inclusiv datorita relativei relaxari a politicii fiscale în urmatoarele trimestre. Impactul inflationist substantial al acestor factori va anihila influenta favorabila ce va decurge din reducerea- fata de programul initial pentru 2006- a amplitudinii ajustarilor de preturi administrate.