Bugetul Institutiilor Publice

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Bugetul Institutiilor Publice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Finante

Extras din document

În funcţie de modul de finanţare a instituţiilor publice şi de eventualele venituri proprii pe care le pot încasa în condiţiile legii, distingem diferite abordări în ceea ce priveşte bugetele instituţiilor publice.

Astfel, instituţiile publice care îşi acoperă integral cheltuielile din veniturile proprii obţinute în mod curent şi nu se află în subordinea unei instituţii publice poartă denumirea generică de instituţii publice autonome.

Instituţiile publice care nu obţin venituri proprii în mod curent îşi asigură finanţarea, de regulă, prin deschideri de credite bugetare din bugetul de stat sau cel local.

Instituţiile publice care obţin venituri curente în mod regulat, dar insuficiente în raport cu nivelul cheltuielilor, sunt instituţii publice subvenţionate. Aceste instituţii primesc subvenţia de la ordonatorul superior de credite bugetare sau direct de la bugetul de stat.

Bugetul instituţiilor publice autonome

Instituţiile publice autonome sunt acele instituţii publice care se finanţează integral din venituri proprii şi nu se află în subordinea unei alte instituţii. Numărul acestora este foarte mic şi sunt, în principal, instituţii publice care reglementează anumite domenii de activitate.

Dintre instituţiile publice autonome din ţara noastră putem aminti:

1 . Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

2 . Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România

3. Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate

4. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

5. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale

6. Agenţia Naţională pentru Locuinţe

7. Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior

8. Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii

9. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

10. Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare

11. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

12. Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci

13. Inspectoratul de Stat în Construcţii

14. Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

O situaţie deosebită o prezintă Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate, deoarece aceasta se finanţează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Restul instituţiilor publice autonome au prevăzute în legile de funcţionare categoriile de venituri pe care le pot încasa şi din care se autofinanţează.

Instituţia abilitată pentru aprobarea bugetelor instituţiilor publice autonome se stabileşte prin actul normativ care reglementează activitatea instituţiei.

Bugetele instituţiilor publice autonome pot fi echilibrate sau să prezinte excedent sau deficit. În caz de excedent, acesta se reportează în anul următor. În caz de deficit, acesta se poate finanţa din excedentele anilor precedenţi.

Bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial de la buget

Majoritatea instituţiilor publice primesc alocaţii bugetare sau subvenţii pentru acoperirea cheltuielilor proprii. Modul de finanţare este stabilit prin actul de înfiinţare a instituţiei publice.

În cazul instituţiilor publice finanţate integral de la buget, acestea primesc alocaţii bugetare de la ordonatorul superior de credite. Dacă este vorba de un ordonator principal de credite (de exemplu un minister) deschiderea de credite bugetare se face la Ministerul Finanţelor Publice în funcţie de execuţia bugetară la momentul respectiv.

Având în vedere că finanţarea acestor instituţii publice se realizează din alocaţii bugetare, nu se întocmeşte decât buget de cheltuieli pentru aceste instituţii publice.

Cheltuielile instituţiilor publice finanţate de la buget se înregistrează la Trezoreria Statului în conturi de cheltuieli. Soldul contului de cheltuieli nu poate fi mai mare decât creditul bugetar alocat (reflectat în Trezorerie în conturile extrabilanţiere de credite bugetare).

Creditele bugetare neutilizate se anulează de drept la sfârşitul anului bugetar fără a avea posibilitatea utilizării acestor credite bugetare în anii bugetari ulteriori.

Instituţiile publice subvenţionate primesc subvenţii de la ordonatorul superior de credite pentru acoperirea diferenţei dintre cheltuielile proprii ale instituţiei şi veniturile încasate de acestea.

Instituţiile publice subvenţionate au cont de disponibil la Trezorerie prin care derulează operaţiunile financiare. În cazul în care la sfârşitul anului rămâne un surplus, acesta se returnează ordonatorului de credite care a acordat subvenţia, însă fără a depăşi cuantumul subvenţiei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Bugetul Institutiilor Publice.docx