Controlul Financiar

Dezvoltarea economico-sociala a tarii reprezinta rezultatul muncii milioanelor de oameni, a unui sistem de organizare sociala menit sa dirijeze eforturile creatoare ale acestora, sistem in cadrul caruia controlul ocupa un loc important.Pe buna dreptate se poate afirma ca in conditiile cresterii complexitatii programelor de dezvoltare, a organizarii proceselor economice controlul reprezinta un atribut de baza al conducerii generale a societatii, o expresie a dezvoltarii democratice a societatii noastre .

Controlul este integrat deci in sistemul de conducere a societatii.Adoptarea deciziilor si controlul aplicarii lor constituie o únitate indisolubila.Eficienta legilor presupune si controlul permanent, sistematic si bine organizat asupra modului in care acestea sunt efectiv transpuse in viata.

Exercitat in virtutea dreptului societatii de a asigura respectarea si apararea intereselor generale, controlul urmareste modul in care se realizeaza prevederile planului de dezvoltare economico-sociala, se gospodareste avutia nationala si se utilizeaza mijloacele materiale si financiare, cum isi indeplinesc sarcinile cadrele de conducere, colectivele de oameni ai muncii.

Controlul contribuie la prevenirea si inlaturarea unor greutati si neajunsuri care pot afecta buna functionare a mecanismului economic.Prin interventiile sale si prin solutiile propuse poate stimula gospodarirea mai eficienta a mijloacelor materiale, financiare si de munca, cresterea proprietatii obstesti, afirmarea intereselor generale ale societatii.Scotand in evidente anomaliile si neconcordantele obiective si subiective din cadrul mecanismului functional, controlul contribuie la dezvaluirea la timp si rezolvarea contradictiilor care apar in economie, asigura cunoasterea situatiei reale a vietii social- economice si financiare, sprijina unitatile, colective de munca in solutionarea problemelor care se ivesc.Avand in vedere rolul fundamental al productiei materiale in dezvoltarea societatii, controlul are ca obictiv central intreprinderea, locul unde se concretizeaza planul national de dezvoltare economico-social.

Asadar, contribuind la respectarea legalitatii, cresterea eficientei activitatii, la instaurarea unui climat de ordine si disciplina riguroasa in gospodarirea mijloacelor materiale si banesti si la prevenirla fenomenelor negative din activitatea economico- sociala, controlul constituie o importanta parghie pentru urmarirea si impulsionarea dezvoltarii ecomomice.

Procesul de conducere are ca atribute previziunea, organizarea, coordonarea-comanda, precum si controlul.Deci, controlul-ca atribut al conducerii-este determinat de munca organizatorica, de existenta directivelor de durata si de dinamismul conditiilor in care se desfasoara activitatea economica.Modificarea previziunilor care au stat la baza directivelor initiale face necesara elaborarea de noi directive.In astfel de conditii controlul stimuleaza perfectionarea si respectarea directivelor stabilite.Atributiile conducerii constituie un tot unitar si se caracterizeaza prin interdependenta, in practica manifestandu-se impreuna si nu izolat.Desi activitatea de control este atribuita unor organe specializate, acestea sunt lipsite de dreptul de decizie si dispozitie in sectorul supus controlului.Ca atare, controlul, ca atribut al conducerii, nu poate fi suplinit de aparatul propriu de control, acesta constituind doar un sprijin al conducerii in realizarea controlului.Conducerea orienteaza, controleaza inclusiv modul in care aparatul de control isi indeplineste atributiile incredintate.Compartimentele de control insarcinate sa verifice si sa analizeze indeplinirea hotararilor, pun la dispozitia conducerii elementele necesare pentru decizii si masuri de imbunatatire a activitatii, de ridicare continuua a calitatii si eficientei activitatii economice.

Controlul este o parte inseparabila a muncii de conducere colectiva.Conducerea si munca colectiva asigura imbinarea armonioasa a raspunderii colective cu cea personala in elaborarea, adoptarea si infaptuirea muncii, contribuind la valorificarea gandirii si experientei oamenilor muncii, a celor mai bune cadre economice, tehnice si stiintifice, la ridicarea pe plan superior a intregii activitati de organizare a productiei, a vietii sociale.

Activitatea de conducere, la toatele nivelele, presupune un permanent schimb de informatii, organizarea unui sistem de comunicatii care sa asigure transmiterea clara, precisa, completa si rapida a informatiilor, instructiunilor, ordinelor, directivelor necesare bunului mers al activitatii.Deciziile, sedintele, rapoartele etc. reprezinta si un schimb de informatii.Decizia luata de un singur om poate fi eronata.Din aceasta cauza este necesar un control colectiv, o reactie inversa.Fara acest control al reactiilor si schimbului direct de pareri deciziile risca sa fie neeficiente.Conducerea colectiva sporeste asadar exigenta pe care o au membrii unui colectiv fata de ei insasi si fata de altii, creaza posibilitati pentru exercitarea controlului reciproc asupre modului de desfasurare a activitatii economico-sociale.