Obiectivele și funcțiile Fondului Monetar Internațional - relațiile cu țările membre

Introducere

Fondul Monetar Internaţional este o instituţie internaţională care facilitează cooperarea interguvenamentală în domeniul monetar şi financiar. Acesta îşi are originea în recesiunea economică din perioada anilor 1930, proiectat astfel încât să acorde suport financiar ţărilor ce prezintă un deficit al balanţei de plăţi şi este însărcinat să supravegheze sistemul monetar internaţional prin eliminarea restricţiilor de schimb aplicate comerţului de bunuri şi servicii.

Bazele Fondului Monetar International au fost puse în cadrul Conferintei Monetare si Financiare din anul 1944 de la Bretton Woods SUA, pentru a facilita cooperarea valutar- financiară dintre tările membre. Înfiinţarea oficială a F.M.I. s-a realizat la data de 27 decembrie 1945 când 29 de state au semnat şi ratificat statutul său, deţinând un rol major în lumea contemporană prin sprijinirea ţărilor care se confruntă cu dificultăţi economice.

Activităţile financiare oficiale ale Fondului Monetar Internaţional au început la 1 martie 1947 având în acel moment 39 de ţări membre şi sediul central fiind la Washington. Tot în anul 1947 obţine statutul de instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, însă aceasta nu poate interveni în mod direct în activitatea desfăşurată de Fondul Monetar Internaţional.

În prezent, la Fondul Monetar Internaţional au aderat 186 de state, ultima tară fiind Cosovo, iar România este membră din anul 1972.

Prin rolul său, FMI are în vedere controlul utilizării resurselor atribuite, pentru a le asigura eficacitatea şi întărirea sancţiunilor contra nerespectării de către statele membre a condiţiilor privind publicarea datelor, lupta contra corupţiei şi obligativitatea luptei contra fraudei financiare. O altă răspundere ţine de identificarea dificultăţilor din sistemele bancare care pot provoca grave dezechilibre macroeconomice.

Acest proiect este împărtit în 3 părti principale si anume: prezentarea obiectivelor si functiilor FMI iar în partea a treia am prezentat relatiile Fondului Monetar International cu tările membre.

1. OBIECTIVELE FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL

Statutul Fondului Monetar Internaţional a fost modificat de trei ori după Conferinţa de la Bretton Woods (prima modificare în anul 1969, apoi în anul 1976, iar ultima modificare a fost în anul 1992) şi conţine 31 de articole ce definesc obiectivele funcţionării sale.

1.1. Principalele obiective ale Fondului Monetar International

Conform Statutului său, Fondul Monetar International si-a propus următoarele obiective:

- Promovarea cooperării monetare internationale printr-o institutie permanentă care să pună la dispozitia tărilor membre mecanismul de consultare si colaborare în problemele monetare internationale;

- Facilitarea expansiunii si cresterii echilibrate a comertului international si contribuirea, prin aceasta, la promovarea si mentinerea unor niveluri ridicate de utilizare a fortei de muncă si de venituri reale, precum si la dezvoltarea resurselor productive ale tuturor statelor membre ca obiective primordiale ale politicii economice;

- Promovarea stabilitătii cursurilor de schimb si evitarea deprecierii monedelor în scopuri competitive.

Reconstructia si dezvoltarea economiilor după al doilea război mondial, precum si expansiunea comertului international erau dependente de stabilitatea cursurilor de schimb.

Statutul FMI prevedea că un membru putea modifica valoarea paritară a monedei fără acordul Fondului dacă nu afectează tranzactiile internationale ale celorlalti membri. Modificarea valorii paritare a monedei unui stat membru se efectua în urma consultării Fondului Monetar International în vederea corectării unui dezechilibru fundamental.

- Sprijinirea organizării unui sistem multilateral de plăti, în ceea ce priveste tranzactiile curente între membri, si eliminarea restrictiilor valutare care stânjenesc cresterea comertului mondial;

- Propagarea încrederii în rândurile membrilor prin punerea temporară la dispozitia acestora a resurselor generale ale Fondului, pe bază de garantii adecvate si dându-le în felul acesta posibilitatea de a corecta dezechilibrele balantelor de plăti, fără să recurgă la măsuri care să afecteze prosperitatea natională sau internatională;