Sistem informațional bancar - OPIS

1. Sistemul informational bancar

• Observarea particularitatilor sistemului informational bancar la unitatea respectiva

Sistemul informational bancar e constituit din anasamblul mijloacelor si metodelor prin care se realizeaza colectarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor, reprezentand o premise a unei bune organizari, atat a activitatii de conducere, coordonare so control, cat si a celei operative.

Calitatea activitatii bancare e influentata direct de organizarea si functionarea sistemului informational, de operativitatea, precizia si calitatea informatiilor culese, prelucrate si transmise, precum si fundamentarea stiintifica a deciziilor.

Datele ce stau la baza sistemului informational bancar au ca support, atat evidenta contabila, operative si statistica propire bancilor, cat si informatii ale clientilor in calitate de titulari de conturi.

Informatiile bancare preluate si prelucrate in sistemul informational bancar pot fi informatii bancare elementare sau complexe. Cele elementare au ca principala caracteristica faptul ca precizeaza aspectul direct masurabil: numerarul de incasat sau platit, cecuri de calatorie achitate. Informatiile bancare complexe deriva din prelucrarea datelor elementare, putand fi exemplificate aici,informatiile referitoare la creditele acordate, tranzactiile valutare sau activitatea de decontari. De asemeni aceste informatii complexe pot fi definitive sau intermediare, deoarece unii clienti au un viitor financiar inprevizibil. Informatiile intermediare urmeaza a fi supuse ulterior si altor prelucrari, din care sa rezulte datelefinale, informatiile bancare complexe definitive.

Ca rezultat al prelucrarii datelor, informatiile se constituie intr-un flux informational bancar care se manifesta atat in activitatea interna cat si in cea externa a unitatilor bancare.

Fluxurile informationale ce au loc in afara unitatii bancare se pot manifesta atat intre verigile bancare (agentii, filiale, sucursale, centrale) cat si intre acestea si titularii de conturi.

Sistemul informational bancar presupune o arie larga de cuprindere ce include informatiile si fluxurile informationlae, tehnicile de culegere, transmitere si stocare a datelor, modele, metode si programe de prelucrare a informatiilor.

Informatica bancara presupune existenta unei infrastructure performante (retea integrate de PC-uri de mare capacitate) ce conecteaza filialele bancare intre ele si banca centrala.

Prelucrarea propiu zisa a informaticii bancare se realizeaza prin adaptarea documentelor bancare la cerintele sistemului de prelucrare electronica a datelor, codoficarea informatiilor bancare, elaborarea schemelor logice prin care se satbileste fluxul prelucrarii automate a informatiilor, constituirea fisierelor si elaborarea programelor.

In activitatea de proiectare si realizare a informaticii bancare trebuie sa se urmareasca sporirea continua a eficientei privind introducerea si extinderea automatizarii operatiunilor bancare.

Unitatile bancare realizeaza prelucrarea electronica a informatiilor utilizand programe informatice si retele proprii de calculatoare. Punctele bancare operative (agentii, filiale, sucursale) au posibilitatea de a-si transmite informatiile reciproc, in legatura cu operatiunile privind decontarile intrabancare sau prelucrarea soldurilor unor conturi, folosindu-se echipamentele electronice de teletransmisie si teleprelucrare. Aceste facilitati permit o mai buna circulatie a fluxurilor banesti si totodata, o mai rapida disponibilizare a titularilor de conturi care au de efectuat diferite incasari de la parteneri din alte localitati.

In vederea organizarii activitatii de prelucrare electronica a datelor la nivelul unitatilor bancare operative, se impun o serie de masuri preliminare cum ar fi pregatirea bazei de date care consta in identificarea si inscrierea, atat a conturilor analitice cu soldul zilei si a conturilor analitice la care se calculeaza dobanzi, cu soldurile cumulate de la ultima perioada de calcul a dobanzilor, cat si inventarierea conturilor sintetice, pe solduri si rulaje, de al inceputul anului; codificarea tuturor conturilor si stabilirea cifrei de control; organizarea circuitului documentelor bancare, in functie de fazele pe care le implic anatura operatiunilor.

Documentele prezentate de catre titularii de conturi sunt verificate de catre referenti sau administratorii de cont din punct de vedere al modului de intocmire si a corectitudinii inscrierii datelor. Dupa aceasta operatiune, documentele primite de la clienti sunt sortate in mai multe mape in functie de natura operatiunii pe care o implica (operatiuni de casa, de decontari, rambursari de credite, etc.). Documentele de decontare se impart pe banci, in functie de locul unde au deschise conturi personale carora li se adreseaza sumele inscrise in instrumental de plata. Datele sunt apoi introduse de catre operatori in memoriile calculatoarelor in vederea prelucrarii lor si a obtinerii documentelor bancare specifice, cum sunt notele contabile, extrasele de cont, jurnalele operative, etc.

Sistemul informational bancar este structurat si organizat conform unui set de principii care ii sporesc eficienta si eficacitatea.

Un prim principiu al functionarii adecvate al sistemului informational bancar este conceperea si functionarea sistemului informational bancar in concordanta cu structura organizatorica a unitatilor bancare (filiale, sucursale, centrale), ca pricipiu ce sporeste direct eficienta sistemului informational bancar prin reducerea pe nivele ierarhice ale organizarii a volumului deinformatii la cele strict necesare si utile. Aceasta caracteristica a volumului de informatii (stricta necesitate si utilitate) conduce la dezvoltarea unui alt principiu, ierarhizarea informatiilor bancare dupa importanta si gradul de operativitate. In conformitate cu acest principiu, informatiile sunt transmisibile prin system informational (pc, fax, telex) sau prin system letric. Prin aceasta sortare succinta, se urmareste optimizarea eficientei bancare si a fluxurilor de informaii, avand ca si criteriu accelerarea operatiunilor bancare. Cu cat eficienta acestui principiu e mai sporita (operatiunile bancare inregistrandu-se intr-un numar foarte mare in unitatea de timp) cu atat activitatea bancara a unitatii se amplifica (se inseaza mai multe venituri din dobanzi si comisioane, creste profitabilitatea bancii), per ansamblu inregistrandu-se o circulatie mai buna a banilor.