Amenajarea Turistică a Stațiunii Balneoclimaterice Covasna și Împrejurimi

Prezentul studiu are la baza oportunitatea dezvoltarii si diversificarii ofertei turistice pentru statiunea balneoturistica Covasna.

“Statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate” si-a câstigat celebritatea datorita factorilor terapeutici naturali, descoperiti de peste 150 de ani. Varietatea apelor minerale, mofetele, microclimatul, aeroionizarea puternic negativa, dar si un bogat patrimoniu turistic cultural au sporit faima statiunii, conferindu-i o binemeritata functie balneoturistica. Anual, peste 30.000 de turisti beneficiaza de terapie complexa, asigurata în bazele de tratament dotate cu aparatura moderna si personal medical specializat, dar si de posibilitatea de repunere în forma si odihna, într-un cadru natural placut, lipsit de poluare. Desi în prezent este într-o usoara scadere, în ton cu tendinta generala înregistrata la scara nationala, gradul de ocupare al structurilor de primire turistica se mentine la valori apreciabile, peste 57 %, fapt ce arata ca aceasta statiune se situeaza între destinatiile turistice preferentiale.

Din informatiile preluate de la societatile de turism si autoritatile publice locale din zona reiese faptul ca desi valoarea si varietatea potentialului turistic permite o relansare a activitatii turistice, aceasta nu se poate produce fara o diversificare a ofertei si în special prin diversificarea agrementului, oferta ce ar conduce spre largirea segmentului de clientela caruia i se adreseaza produsul turistic nou creat si în final spre revigorarea turismului în zona Covasna si împrejurimile sale.

CAPITOLUL I

CONTEXTUL NATURAL SI SOCIO - ECONOMIC AL ZONEI

1.1. Localizare, delimitare, accesibilitate.

Statiunea Covasna si împrejurimile sale, delimitate de localitatile Zabala, Comandau si Zagon, se afla asezate în partea de sud a Depresiunii Târgu Secuiesc, din curbura interna a arcului carpatic. Arealul este marginit pe laturile estice, sud-estice si sudice de culmile muntoase împadurite ale Muntilor Bretcu, Vrancei, Penteleu si Întorsurii.

Accesibilitatea în zona se realizeaza:

- rutier, pe E 574 (Craiova - Pitesti - Brasov - Sf. Gheorghe - Bacau), cu ramificatie din orasul Tg. Secuiesc sau de lânga localitatea Reci, 21 km si respectiv 24 km pe DJ 121 (Tg. Secuiesc - Covasna - Reci - Sf. Gheorghe) pâna în orasul Covasna; dinspre E 85 se poate accede din orasul Buzau, 114 km pe DN 10, pâna la Întorsura Buzaului, apoi circa 30 km pe DJ 121 E, pâna în orasul Covasna. Prin Pasul Oituz (E 574) se face legatura cu provincia Moldova, iar prin Pasul Buzau (DN 10) si Predeal (E 60) cu Muntenia;

- feroviar, 28 km pe linia secundara Sf. Gheorghe - Covasna - Bretcu, ramificatie din magistrala Bucuresti - Brasov - Sf. Gheorghe - Dej - Baia Mare - Satu Mare, prin statia CFR Covasna; calea ferata cu ecartament îngust si plan înclinat, Covasna - Comandau, construita în 1889 pentru transport industrial, nu mai este în functiune;

- aerian, cel mai apropiat aeroport fiind cel de la Bacau, situat la 119 km pe E 574 (Bacau - Sf. Gheorghe), la care se adauga 21 km pe DJ 121(Sf. Gheorghe - Covasna).

În zona se mai poate accede si pe drumuri forestiere sau pe traseele potecilor turistice care coboara din Muntii Întorsurii, Penteleu, Muntii Vrancei sau Bretcu Distanta fata de Bucuresti este pe cale rutiera de 225 km (pe E 60, E 574 si DJ 121, iar fata de Brasov este de 55 km (pe E 574 si DJ 121). Pe cale feroviara, distanta fata de Bucuresti este de 226 km.