Analiza geodemografică a populației din județul Brașov

Județul Brașov se află situat în partea centrală a României, în interiorul arcului carpatic, pe cursul mijlociu al râului Olt. Județul Brașov are o suprafață de 5363 km² ceea ce reprezintă 2,2% din teritoriul țării. Din totalul suprafeței 22% este teren arabil și 37,1% este acoperită cu păduri, cu un înalt grad de urbanizare, 75,3% din populație locuind la orașe, iar 24,7% în cele 45 de comune și 149 sate. Densitatea medie este de 111 locuitori/km².

Sursa: internet

1. Evoluția densității populației

Recensământul din 2011 arată că majoritatea brașovenilor locuiesc la oraș, fapt ce se observă o creștere a locuitorilor din mediul urban și în anii următori, atingând cifra de 390.000 din totalul populației, în anul 2014. De altfel, județul Brașov este unul dintre cele mai urbanizate din țară. Potrivit datelor preliminare ale recensământului, în județul Hunedoara, Brașov și Constanța, între 71% și 76% dintre gospodării sunt în mediul urban. Mai mult decât atât, spațiul de locuit de care beneficiau brașovenii este mai mare decât al altor români. În județul Brașov, suprafața medie a camerelor de locuit este de 20 de metri pătrați. La fiecare 100 de gospodării locuiesc 259 de persoane, iar media națională este de 2,47 persoane într-o gospodărie. În întreg județul sunt 91.700 de clădiri și 230.200 de locuințe convenționale care au, în medie, 2,5 camere. Cele mai multe sunt construite în municipiul Brașov, la Săcele, Făgăraș, Bran, Prejmer, Tărlungeni, Moieciu și la Sâmpetru.

În județul Brașov a fost identificat un număr de 4.094 locuințe în care capul gospodăriei este de naționalitate rromă și dintre aceștia 3.235 au fost localizate în mediul rural. Numarul mediu de persoane al unei gospodării în care capul acesteia este de etnie rromă este de 4,5 persoane, faţă de 2,9 la nivelui întregii populatii a țării. Starea proastă a locuirii, un indicator al gradului de sărăcie, este evidenţiată prin numărul redus al locuinţelor dotate cu bucătărie (49,0%), baie (6,5%) şi WC (12,0%) în locuinţă. Mai puţin de jumătate din aceste locuinţe beneficiază de alimentare cu apă ( 58,8% în mediul urban şi 44,5% în cel rural), doar 10,7% de canalizare (5,3% în mediul rural) şi mai mult de 20% din ele nu sunt legate la reţeaua de electricitate. Din punct de vedere al încălzirii, cele mai multe locuiţe au încălzire cu sobă (96,7%), 1,7% au încălzire prin termoficare şi doar 0,7% încălzire prin centrală termică proprie.0,9% din locuinţe beneficiază de alt mod de încălzire. Condiţiile precare de locuit sunt dublate şi strâns corelate de problemele financiare ale acestei categorii de populaţie.

Potrivit Institutului Național de Statistică existau la data recenzării, 7.086.717 gospodării, 8,5 milioane locuințe, din care 8.450.607 locuințe convenționale și 8.149 alte unități de locuit. Din totalul populației stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul/ reședința în municipii și orașe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%). În treisprezecejudețe din țară mai mult de jumătate dintre persoane își au reședința în municipii și orașe. Județele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Brașov (71,2%), Constanța (67,9%), Cluj (65,9%), în timp ce județele cu ponderile cele mai mici ale populației urbane sunt: Giurgiu (27,9%), Dâmbovița (28,3%), Teleorman (31,3%), Neamț și Călărași (35,0%). Procentul locuințelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuințelor, adică circa un milion de persoane (cuprunzând populația plecată în străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în țară; populația necontactată). Ponderii mai ridicate s-au înregistrat la nivelul orașelor mari precum: București (6%), Timișoara (5,8%), Iași (3%), Constanța (2,9%).