Calitatea locuirii urbane în regiunea sud-vest

I.Date introductive

Unde locuim şi în ce condiţii se realizează acest proces al vieţii? Sunt principalele întrebări ale omului modern în căutare de asigurare a calităţii propriei existenţe. Locuirea oferă în teorie calitatea existenţei umane. Locuirea face parte din om, comunitatea umană, societate prin reprezentările pe care le realizează funcţie de evoluţia acestora. Astfel, o casă reprezintă un om, un cartier sau un habitat reprezintă o comunitate, iar un sistem urban o societate.

Calitatea locuirii este greu de stabilit, la fel cum şi calitatea existenţei nu poate fi cuantificată. Însă se pot stabili criterii şi limite ale valorizării acestui proces în cadrul elementelor de sistematizare şi organizare urbană. Variabilele care stau la baza definirii condiţiilor de locuire sunt în continuă modificare şi, mai ales, foarte diferit acceptate nu doar de la ţară la ţară, ci mai ales de la individ la individ.

Cea mai bună abordare a locuirii se realizează în concepţia noastră prin termenul de habitat. Habitatul este locul, spaţiul, unde populaţiile se stabilesc şi desfăşoară relaţii sistemice superioare. Privim habitatul în sensul sau de sistem complex care cuprinde atât elementele (locuitori, clădiri, infrastructură), cât şi relaţiile (activităţi, fluxuri); habitatul este, deci, parte inseparabilă a populaţiei.

Regiunea Sud-Vest, cu o suprafaţă de 29.212 km2 cuprinde cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj şi coincide, în mare, cu vechea regiune istorică Oltenia. Se învecinează cu Bulgaria, Serbia şi cu regiunile Sud Muntenia, Centru şi Vest.

Reţeaua de localităţi este constituită din 40 oraşe, dintre care 11 cu rang de municipiu şi 408 comune ce cuprind 2066 de sate. Cele mai importante oraşe sunt Craiova (300.182 locuitori), Râmnicu-Vâlcea (111.701 locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.444 locuitori), Târgu Jiu (96.318 locuitori) şi Slatina (80.282 locuitori). Dintre oraşele mici (sub 20.000 locuitori), numeroase nu au o structură şi dezvoltare corespunzătoare: Vânju Mare, Dăbuleni, Scorniceşti etc.

Locuirea reprezintă o tematică aflată mereu în actualitate, atât pentru decidenții și administratorii responsabili cu gestionarea proceselor legate de acest subiect, cât și pentru profesioniștii implicați în încercarea de rezolvare a problemelor specifice domeniului. De aceea, studiul permanent al diverselor aspecte ale locuirii apare ca fiind absolut necesar pentru înțelegerea contextului general al dezvoltării socio-economice, locuirea reprezentând o oglindă a dinamicii unei societăți.

Calitatea locuirii este un concept complex, integrat, care face obiectul de studiu al unei palete largi de specialişti din diverse domenii ştiinţifice: urbanişti, arhitecţi, geografi, sociologi, psihologi, antropologi, specialişti de mediu etc. Noţiunea de calitate a locuirii este cel mai bine definită în literatura internaţională de specialitate. Calitatea locuirii este un concept multidimensional evaluat prin examinarea unui număr de caracteristici fizice şi sociale ale mediului locativ şi vecinătatea sa (Uehara, 1994). Aceste caracteristici pot include o serie de indicatori ai calităţii locuirii, ca de exemplu accesul la utilități, densitatea locuirii, suprafața medie locuibilă etc.

Locuinţa urbană se diferenţiază de cea rurală din punt de vedere funcţional prin integrarea sa în structurile funcţionale urbane, la nivelul aşezării umane respective şi al ansamblului rezidenţial; locuinţele, dotările şi amenajările care alcătuiesc cadrul rezidenţial se află în relaţii dinamice de interdependenţă cu sistemele structurilor economice, psiho-sociale, instituţionale şi culturale ale oraşului. Procesele de integrare a locuinţei vizează în acest caz translatarea unora dintre funcţiunile locuinţelor către structuri funcţionale (construcţii şi instituţii) dezvoltate în teritoriul urban. Locuirea presupune de asemenea şi legătura între locuinţe, dotări tehnico-edilitare şi social-culturale într-un scop unic, acela al satisfacerii preferinţelor şi aspiraţiilor membrilor comunităţilor.

II.Metodologie

Prezentul studiu își propune să realizeze o analiză a calității locuirii urbane din regiunea Sud-Vest a României. Pentru această analiză am selectat un număr de 12 indicatori, iar datele ce au fost folosite pentru calcularea acestor indicatori au provenit de pe site-ul Institutului Național de Statistică (www.insse.ro). În continuare, aceste date au fost introduse în XL Stat și au fost create o serie de grafice, ce vor fi analizate în această lucrare.

Datele regăsite în acest studiu sunt de la nivelul anului 2013, întrucât datele mai recente de acest an sunt incomplete deci, irelevante pentru acest studiu.

Indicatorii luati în considerare pentru realizarea analizei calității locuirii sunt enumerați mai jos, aceștia fiind abreviați pentru a iesi mai ușor în evidență.

Nume indicator Abreviere

Densitatea populatiei DP

Dinamica Spatiului Locuit DSL

Suprafata medie locuibila (m2) SML

Densitatea locuirii DLCI

Densitatea locuintei DLCȚ

Alimentare cu apa % AA

Instalatie de canalizare % IC

Instalatie electrica% IE

Incalzire centrala % ICEN

Bucatarie in locuinta% BUCL

Baie in locuinta% BAIL

Spatii verzi SV

Tabel 1

Din regiunea de Sud-Vest au fost selectate un număr de 40 de orase (inclusiv reședințele de județ), dar nu sunt incluse localitățile ce sunt în proces de obținere a titlului de oraș. Acestea, în funcție de nivelul lor de dezvoltare (nivel de dezvoltare reprezentat prin indicatorii analizați) au fost împărțite pe cinci clase, după cum vom vedea mai jos.

Această regiune de dezvoltare a fost aleasă pentru realizarea acestui studiu deoarece în zona vestică a României se resimt mai intens influențele occidentului, lucru ce poate afecta dezvoltarea populației, în primul rând la nivelul mentalității, dar și la nivelul economiei, aceste două elemente fiind importante pentru calitatea locuirii.