Câmpia Bărăganului de Sud

INTRODUCERE

Literatura de specialitate nu a consacrat, acestei unitati, studii detaliate, cu putine exceptii ce vizau însa domenii de specialitate stricta. Multe particularitati se regasesc, conturate, în lucrari, asupra cadrului regional general al câmpiei, în articole de specialitate, mai mult sau mai putin detaliate. Lipsa studiilor de amanunt, s-a resimtit si în ceea ce priveste exprimarea unitara, aceasta fiind deseori contadictorie, asupra trasaturilor fizico-geografice ale unitatii studiate.

Lucrarea de fata, analizeaza tinutul situat între cursurile Dunarii, Bratului Borcea, Ialomitei si Mostistei, parte componenta a Câmpiei Baraganului, si se înscrie în tematica generala de cunoastere fizico-geografica, pe sectoare bine individualizate, a Câmpiei Române.

În cadrul studiului de fata, plecam de la o baza fizico-geografica, si se punem accentul pe studiul reliefului si al hidrografiei. Am ales sa detaliem aceste directii de studiu, deorece ele au fost mai apropiate de domeniul nostru de pregatire si, totodata, speram sa aducem contributii la cunoasterea reliefului si a hidrografiei extinsului spatiu al Câmpiei Baraganului de Sud.

Studiul s-a bazat pe descrierea, masurarea, corelarea informatiilor apartinând unor domenii diferite (geologie, hidrologie, topografie, teledetectie, morfometrie, pedologie, climatologie si lucrari antropice), observarea pe teren si obtinerea unor concluzii privitoare la formarea, existenta si evolutia elementelor fizico-geografice din acest spatiu.

Studiul, unei asemenea regiuni, ridica, însa, numeroase probleme de analiza si de stabilire a unei metodologii de lucru. În primul rând formele de relief, se caracterizeaza prin mici dezvoltari pe verticala si, deseori, cu o mare extindere în suprafata. De aici rezulta o reducere a posibilitatilor de observare, iar aceasta, se orienteaza catre masuratori ale dimensiunilor si de stabilire a morfologiei, urmate de punerea, formei de relief respective, în raport cu altele, în vederea stabiliri unor aspecte morfogenetice si evolutive. Un aspect, cu implicatii asupra metodologiei de lucru, este acela referitor la dinamica reliefului. În spatiul analizat, dinamica reliefului prezinta valori foarte reduse, prin urmare realizarea de masuratori (într-un timp scurt) si aplicarea unor formule de calcul în vederea stabilirii unor rate de evolutie a sa se poate face cu mare dificultate.

Dificultati, rezulta si din gradul de antropizare, si de utilizare, al regiunii. Astfel lucrarile agricole, care vizeaza culturile agricole anuale si lucrarile de îmbunatatiri funciare, s-au facut pe aproape tot teritoriul. În felul acesta, evolutia morfogenetica, bazata pe modelarea pluviatila, s-a schimbat, regimul hidric de asemenea a fost modificat. Suprafata activa subiacenta, si-a schimbat proprietatile naturale, pe care le avea, si în contextul schimbarilor climatice globale, în Câmpia Baraganului de Sud se manifesta un proces de aridizare, însotit de producerea unor fenomene meteorologice periculoase, nemaintâlnite în aceste locuri.

Lucrarea, de fata, cuprinde: delimitari ale bazinelor hidrografice, identifica toate elementele de hidrografie existente, indiferent de marimea pe care o au. Capitolul de hidrografie, se axeaza si pe diferentierea unor tipuri de lacuri si a regionarii hidrografice. Ca o nota distincta, în studiul de fata este delimitat arealul cu scurgere, la suprafata, endoreica, si sunt stabilite elementele morfohidrografice existente.

Capitolul dedicat studiului reliefului, este cel mai extins din lucrare. În cadrul sau, se include o harta geomorfologica generala si mai multe schite si profile geomorfologice. În aceasta parte a lucrarii sunt analizate aspectele morfometrice ale câmpiei, cele morfogenetice si se realizeaza o regionare geomorfologica generala.

Analiza morfogenetica, s-a facut pe subcapitole bazate pe factorul genetic principal, sau asocierea unor factori. Au fost prezentate: modul de actiune al agentilor, raportul lor cu alti factori geografici, formele de relief create si distributia regionala sub aspectul intenstatii de actiune si a formelor aparute astfel.

Relieful antropic este analizat, urmarind în aceasta parte a lucrarii sa stabilim care este gradul de interventie al omului în peisajul de câmpie, prin ce procese si intensitati s-a facut interventia si care sunt formele prin care este materializat.

Posibilitatile de a se desfasura activitati umane, cum ar fi cele de locuit si productie, sunt deseori afectate de procese geografice, cu efect negativ, uneori ditructiv pentru societatea umana. Lucrarea de fata analizeaza toate aceste aspecte în cadrul unui capitol, de risc geografic, adaptat la conditiile locale.

Capitolul .1.

ASPECTE GENERALE

ASEZAREA GEOGRAFICA. Aceasta unitate fizico-geografica este situata în partea de sud-est a României, în extremitatea sud-estica a Câmpiei Române, fiind o subunitate a acesteia (fig. 1).

Administrativ teritorial, Câmpia Baraganului de Sud, se extinde preponderent pe teritoriul judetului Calarasi (54%, din suprafata acestei unitati se afla în cadrul acestui judet). În partea de nord, suprafata câmpiei se încadreaza judetului Ialomita (46%).

În partea de nord, Câmpia Baraganului de Sud se învecineaza cu Câmpia Baraganului Central, fata de care este delimitata de Valea Ialomitei, începând din dreptul localitatii Cosereni si pâna la confluenta Ialomitei cu Dunarea. Limita este foarte clara deoarece contactul dintre câmp si lunca se face printr-un abrupt înalt si cu pante ce depasesc pe alocuri 70o.

La est, aceasta unitate de relief, se învecineaza cu Balta Borcei (Ialomitei), delimitata fiind de apele si lunca Bratului Borcea, începând de la Calarasi si pâna la Piua Petrii. Aceasta limita are orientare sud-vest – nord-est Contactul cu lunca se face printr-un versant abrupt apartinând fruntii de terasa sau unitatii câmpului.

Limita sudica, este si ea bine evidentiata de lunca si cursul Dunarii, începând din dreptul localitatii Dorobantu si pâna la Calarasi. Contactul cu lunca se face prin intermediul fruntii terasei întâi a Dunarii. Limita sudica este cea mai scurta.

În partea de vest, Câmpia Baraganului de Sud, se învecineaza cu unitatile Câmpiei Mostistei si Câmpiei Vlasiei.