Oceane si Mari

Imagine preview
(6/10)

Acest referat descrie Oceane si Mari.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 4 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Popescu Ariana

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Geografie

Extras din document

Oceanul Atlantic ocupă o suprafaţă de 93 mil.km2 împreună cu mările mărginaşe. Ca amplasare, el este situat între Europa, Africa, America de Nord şi America de Sud. Legătura cu celelalte oceane este convenţională :

- de Oceanul Indian se delimitează de-a lungul meridianului de 21˚E, ce trece prin Capul Acelor;

- de Oceanul Pacific se delimitează prin Str.Drake (între Capul Horn şi Antartida);

- de Oceanul Îngheţat se delimitează printr-o linie convenţional trasată pe lângă Ins.Stadt, Ins.Shatland, Islanda şi localitatea Ångmagsalik (Groenlanda). De-a lungul acestei linii convenţionale se găsesc o serie de praguri submarine, deasupra cărora adâncimea este de 400÷600 m.

Oceanul are forma unui S deschis. În partea centrală, de la 55˚N şi până la 53˚S, se găseşte o dorsală muntoasă, numită dorsala medioatlantică. În partea centrală a acestei dorsale se găseşte o vale, numită vale de rift, care este foarte activă din punct de vedere seismic.

În unele zone, dorsala ajunge la suprafaţa apei sub forma unor insule : Flões-Corvo (în emisfera nordică) şi Tristan da Cuñha (în emisfera sudică). Această dorsală desparte bazinul oceanului în două cuvete : în vest se găseşte Depresiunea americano-canadiană, iar în sud Depresiunea Braziliei şi Argentinei despărţite de un prag numit Rio Grande. În est se găseşte Depresiunea africano-europeană, Depresiunea Angolei şi Depresiunea Capului, ultimele două fiind despărţite prin dorsala balenelor (ce este o ramificaţie din dorsala principală).

În Atlantic nu se găsesc vulcani submarini şi nici insule coraligene.

Se întâlnesc doar trei gropi abisale :

- Groapa Puerto-Rico – cu cea mai mare adâncime – 9218 m;

- Groapa Sandwich de Sud – 8858 m;

- Groapa Romanche – situată exact pe Ecuatorul terestru, în partea centrală a oceanului – 7728 m.

Acest ocean are insule puţine faţă de Oceanul Pacific : Anglia, Irlanda, Islanda, Terra Nova (Newfoundland), Antilele Mari şi Mici, Arhip.Malvine, Foulkland, Azore, Arhip.Canare, Arhip.Capul Verde, Sf.Elena, Arhip.Tristan da Cuñha, Shetland de Sud şi Sandwich de Sud.

Mările ce aparţin acestui ocean, sunt :

- Marea Baltică – între Suedia, Finlanda, Danemarca şi Germania. Este mare de platformă continentală, cu adâncimea maximă de 140 m, şi având salinitatea cea mai mică - 4‰. Este acoperită cu gheaţă în iernile aspre datorită salinităţii. Din Marea Baltică se poate ieşi prin Canalul Kiel sau Str.Skaterak şi Str.Skagerak;

- Marea Nordului – este cuprinsă între Anglia, Pen.Scandinavică şi Belgia, Olanda, Danemarca. Este o mare mai adâncă – 3600 m – cu maree puternice pe ţărmul european (francez mai ales). Are câteva domuri submarine în care se găseşte petrol şi gaze naturale. În partea de SE a Angliei se află un banc petrolifer cu înălţimea de 16 m;

- Marea Mânecii (Canalul Mânecii) – se găseşte între Marea Britanie şi teritoriul Franţei. Lăţimea minimă este de 33 km în dreptul oraşului francez Calais. Este zona cea mai aglomerată din punctul de vedere al traficului maritim şi cu cele mai vitrege condiţii meteorologice. În scopul separării traficului şi prevenirii coliziunilor, zona este balizată.

- Golful Biscaya (Gasconiei) – este foarte adânc în zona centrală – 5000 m. Este zona de acţiune a vânturilor de vest, fiind o zonă foarte vitregă pentru navigaţie;

- Marea Mediterană – are legătură cu oceanul prin Str.Gibraltar. Suprafaţa ocupată este de aproximativ 2,5 mil.km2. Este o mare subtropicală, cu salinitate mare - 33‰ în vest, şi până la 39‰ în est. Este marea cea mai albastră. Din Mediterana, prin Str.Dardanele şi Bosfor se intră în Marea Neagră, ce are o suprafaţă de 412.000 km2 plus încă 50 km2 ai Mării Azov. Este mare închisă (salmastră) cu salinitate foarte mică. Prin Str.Kerci se intră în Marea Azov, ce are adâncime mică;

- Golful Guineea – larg deschis;

- Marea Antilelor Meridionale – în partea de sud a Oceanului Atlantic;

- Marea Caraibelor – spre nord, între America de Sud, America Centrală şi Antilele Mari. Are trei bancuri petrolifere la mică adâncime în apropierea coastei Venezuelei;

- Golful Mexic – este cuprins între S.U.A., Mexic şi Cuba. Este foarte adânc în centru, în partea de nord comatându-se (uscatul intră în mare) datorită aluviunilor aduse şi depuse la gura de vărsare de fluviul Mississippi;

- Golful Sf.Laurenţiu – este format la gura de vărsare a fluviului cu acelaşi nume din Canada. Este o zonă care îngheaţă în perioada de iarnă (5 luni pe an nu se navigă în această zonă).

Oceanul Pacific

Împreună cu mările adiacente ocupă o suprafaţă de 180 mil.km2. Se află situat între America de Nord, America de Sud, Asia şi Australia.

Legătura cu Atlanticul se realizează prin Str.Drake, iar cu Oceanul Indian pe o linie la nord de Indonezia, la est de Australia şi la sud de Insula Tasmania.

Este oceanul cu cele mai multe gropi abisale care se întind în apropierea ţărmului, excepţie făcând zona de vest a S.U.A. şi Canadei.

Groapa Marianelor este cea mai adâncă groapă abisală – 11.021 m, urmată fiind de Groapa Tonga – 10.800 m, Gr.Filipinelor, Gr.Curile, Gr.Aleutinelor, Gr. Guatemalei.

În Oc. Pacific se găsesc cele mai multe insule coraligene, ca poziţionare fiind cuprinse între latitudinile de 20˚N÷20˚S (în zona caldă); 1400 de insule coraligene sunt de tip guyot (de tip atoli).

50% din suprafaţa fundului oceanic este sub formă de dealuri submarine (înălţimi cu pante foarte line). În partea de mijloc, fundul oceanului este stâncos.

Insulele care aparţin oceanului, sunt : Arhip.Aleutine, Ins.Curile, Ins.Sahalin

Fisiere in arhiva (1):

  • Oceane si Mari.doc

Alte informatii

documentul este un refecrat cu care am participat la un concurs