Biblioteca

Oceane si Mari

Valoare:

3 puncte*

Marime:

9.13Kb

Pagini:

4

Nota:
6 Oceane si Mari, 6 out of 10 based on 1 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Geografie


Profesor Indrumator / Prezentat Profesorului:

Popescu Ariana

* de la numai 1.33 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea

Fisiere arhiva: (1)

  • Oceane si Mari.doc
Vezi informatii descarcari anterioare

Extras din document:

Oceanul Atlantic ocupă o suprafaţă de 93 mil.km2 împreună cu mările mărginaşe. Ca amplasare, el este situat între Europa, Africa, America de Nord şi America de Sud. Legătura cu celelalte oceane este convenţională :
- de Oceanul Indian se delimitează de-a lungul meridianului de 21˚E, ce trece prin Capul Acelor;
- de Oceanul Pacific se delimitează prin Str.Drake (între Capul Horn şi Antartida);
- de Oceanul Îngheţat se delimitează printr-o linie convenţional trasată pe lângă Ins.Stadt, Ins.Shatland, Islanda şi localitatea Ångmagsalik (Groenlanda). De-a lungul acestei linii convenţionale se găsesc o serie de praguri submarine, deasupra cărora adâncimea este de 400÷600 m.
Oceanul are forma unui S deschis. În partea centrală, de la 55˚N şi până la 53˚S, se găseşte o dorsală muntoasă, numită dorsala medioatlantică. În partea centrală a acestei dorsale se găseşte o vale, numită vale de rift, care este foarte activă din punct de vedere seismic.
În unele zone, dorsala ajunge la suprafaţa apei sub forma unor insule : Flões-Corvo (în emisfera nordică) şi Tristan da Cuñha (în emisfera sudică). Această dorsală desparte bazinul oceanului în două cuvete : în vest se găseşte Depresiunea americano-canadiană, iar în sud Depresiunea Braziliei şi Argentinei despărţite de un prag numit Rio Grande. În est se găseşte Depresiunea africano-europeană, Depresiunea Angolei şi Depresiunea Capului, ultimele două fiind despărţite prin dorsala balenelor (ce este o ramificaţie din dorsala principală).
În Atlantic nu se găsesc vulcani submarini şi nici insule coraligene.
Se întâlnesc doar trei gropi abisale :
- Groapa Puerto-Rico – cu cea mai mare adâncime – 9218 m;
- Groapa Sandwich de Sud – 8858 m;
- Groapa Romanche – situată exact pe Ecuatorul terestru, în partea centrală a oceanului – 7728 m.
Acest ocean are insule puţine faţă de Oceanul Pacific : Anglia, Irlanda, Islanda, Terra Nova (Newfoundland), Antilele Mari şi Mici, Arhip.Malvine, Foulkland, Azore, Arhip.Canare, Arhip.Capul Verde, Sf.Elena, Arhip.Tristan da Cuñha, Shetland de Sud şi Sandwich de Sud.
Mările ce aparţin acestui ocean, sunt :
- Marea Baltică – între Suedia, Finlanda, Danemarca şi Germania. Este mare de platformă continentală, cu adâncimea maximă de 140 m, şi având salinitatea cea mai mică - 4‰. Este acoperită cu gheaţă în iernile aspre datorită salinităţii. Din Marea Baltică se poate ieşi prin Canalul Kiel sau Str.Skaterak şi Str.Skagerak;
- Marea Nordului – este cuprinsă între Anglia, Pen.Scandinavică şi Belgia, Olanda, Danemarca. Este o mare mai adâncă – 3600 m – cu maree puternice pe ţărmul european (francez mai ales). Are câteva domuri submarine în care se găseşte petrol şi gaze naturale. În partea de SE a Angliei se află un banc petrolifer cu înălţimea de 16 m;
- Marea Mânecii (Canalul Mânecii) – se găseşte între Marea Britanie şi teritoriul Franţei. Lăţimea minimă este de 33 km în dreptul oraşului francez Calais. Este zona cea mai aglomerată din punctul de vedere al traficului maritim şi cu cele mai vitrege condiţii meteorologice. În scopul separării traficului şi prevenirii coliziunilor, zona este balizată.
- Golful Biscaya (Gasconiei) – este foarte adânc în zona centrală – 5000 m. Este zona de acţiune a vânturilor de vest, fiind o zonă foarte vitregă pentru navigaţie;
- Marea Mediterană – are legătură cu oceanul prin Str.Gibraltar. Suprafaţa ocupată este de aproximativ 2,5 mil.km2. Este o mare subtropicală, cu salinitate mare - 33‰ în vest, şi până la 39‰ în est. Este marea cea mai albastră. Din Mediterana, prin Str.Dardanele şi Bosfor se intră în Marea Neagră, ce are o suprafaţă de 412.000 km2 plus încă 50 km2 ai Mării Azov. Este mare închisă (salmastră) cu salinitate foarte mică. Prin Str.Kerci se intră în Marea Azov, ce are adâncime mică;
- Golful Guineea – larg deschis;
- Marea Antilelor Meridionale – în partea de sud a Oceanului Atlantic;
- Marea Caraibelor – spre nord, între America de Sud, America Centrală şi Antilele Mari. Are trei bancuri petrolifere la mică adâncime în apropierea coastei Venezuelei;
- Golful Mexic – este cuprins între S.U.A., Mexic şi Cuba. Este foarte adânc în centru, în partea de nord comatându-se (uscatul intră în mare) datorită aluviunilor aduse şi depuse la gura de vărsare de fluviul Mississippi;
- Golful Sf.Laurenţiu – este format la gura de vărsare a fluviului cu acelaşi nume din Canada. Este o zonă care îngheaţă în perioada de iarnă (5 luni pe an nu se navigă în această zonă).
Oceanul Pacific
Împreună cu mările adiacente ocupă o suprafaţă de 180 mil.km2. Se află situat între America de Nord, America de Sud, Asia şi Australia.
Legătura cu Atlanticul se realizează prin Str.Drake, iar cu Oceanul Indian pe o linie la nord de Indonezia, la est de Australia şi la sud de Insula Tasmania.
Este oceanul cu cele mai multe gropi abisale care se întind în apropierea ţărmului, excepţie făcând zona de vest a S.U.A. şi Canadei.
Groapa Marianelor este cea mai adâncă groapă abisală – 11.021 m, urmată fiind de Groapa Tonga – 10.800 m, Gr.Filipinelor, Gr.Curile, Gr.Aleutinelor, Gr. Guatemalei.
În Oc. Pacific se găsesc cele mai multe insule coraligene, ca poziţionare fiind cuprinse între latitudinile de 20˚N÷20˚S (în zona caldă); 1400 de insule coraligene sunt de tip guyot (de tip atoli).
50% din suprafaţa fundului oceanic este sub formă de dealuri submarine (înălţimi cu pante foarte line). În partea de mijloc, fundul oceanului este stâncos.
Insulele care aparţin oceanului, sunt : Arhip.Aleutine, Ins.Curile, Ins.Sahalin


    Comentarii:

    documentul este un refecrat cu care am participat la un concurs



    Documente similare:
    Preview document similar
    Valurile de Tip Tsunami din Oceanul Pacific
    Referatul contine 19 pagini in format ppt cu o marime totala de 918.49 KB.
    Preview document similar
    Studiul Zonelor Litoralului Marilor
    Proiectul contine 27 pagini in format doc cu o marime totala de 882.24 KB.
    Preview document similar
    Geografia Marilor
    Cursul contine 15 pagini in format doc cu o marime totala de 19.9 KB.
    Preview document similar
    Zona Costiera a Romaniei - Marea Neagra
    Proiectul contine 49 pagini in format doc cu o marime totala de 1.13 MB.
    Preview document similar
    Geografia Marii Negre
    Referatul contine 10 pagini in format doc cu o marime totala de 27.99 KB.
    Preview document similar
    Turismul in Marea Britanie
    Proiectul contine 47 pagini in format doc cu o marime totala de 14.45 MB.
    Carti recomandate:
    D.Teleor
    Bine apreciat pentru productia lirica si, in parte, pentru caracterologia prozei sale, de catre G.Calinescu, D.Teleor a ramas total necunoscut generatiilor de dupa moartea sa (1920) ca anecdotist, desi a fost unul dintre cei mai mari scriitori ai genului, chiar in epoca lui I.L.Caragiale. Volumul de fata infatiseaza toate anecdotele... citeste tot
    Alexandra Stoddard
    Puterea exemplului este elementul-cheie al cartii de fata: autoarea este nu doar mama si bunica, ci si o scriitoare de succes, care-si impartaseste intelepciunea cu talent si umor. Fiecare sfat din aceasta colectie personala este pretios pentru orice cititoare, fie ea fiica sau mama, care doreste sa se simta stapana pe propria viata si sa-si... citeste tot
    Marie-Noelle Pichard
    Un veritabil rezervor natural de vitamina C. Mai e ceva de stiut ? Daca da, ce si in ce scop ? Ce este si de unde provine lamaia ? Stiti cum s-o alegeti si s-o pastrati ? Ce putere are lamaia si cum domina evantaiul gusturilor ? Lamaii nu-i rezista nimic, nici virusurile, nici bacteriile si se poate compara cu orice lotiune cosmetica si cu cele... citeste tot