Perimetrul minier Baia Sprie - Șuior

Oraşul Baia Sprie ( Fesőbánya – în limba maghiară,Mittelstand- în limba germană ) este situat în judeţul Maramures ,la poalele munţilor Gutâi ,pe valea râului Săsar ,la 500 metri altitudine ,la o distanţă de 10 kilometri de municipiul Baia Mare, pe axa de circulaţie rutieră între despresiunea Baia Mare şi depresiunea Maramuresului.

Din punct de vedere al coordonatelor geografice ,oraşul Baia Sprie se situează la 47:39:33 N ( 47.6592) latitudine nordică şi respectiv 23:42:15 E longitudine estică.

Cu o suprafaţă totală de 9.602 hectare ,oraşul cuprinde din punct de vedere teritorial-administrativ localităţile Chiuzbaia ,Tăuţii de Sus şi Satul Nou de Sus.

Prima atestare documentară a oraşului Baia Sprie este identică cu cea a oraşului Baia Mare în anul 1329 ,când aveau un jude comun.Între ani1333 -1335 în listele papale aflam că cele doua oraşe Baia Mare şi Baia Sprie au parohi separate .În anul 1347 regele Ludovic cel Mare acorda privilegii orasului ,pe care le reânoieste în 1376.

Noi privilegii,confirmarea şi lărgirea celor atribuite anterior pentru Baia Sprie sunt asigurate si daruite de regele Sigismund în anul 1393.

Deosebit de important este pentru comunitate Diploma lui Ludovic al II lea din anul 1533 prin care orasul este amintit de unul singur ,locuitorii sunt scutiti de toate impozitele şi contributiile de razboi sau de trezorerie.În anul 1570 oraşul a introdus aplicarea a doua reguli importante:folosirea păsunilor comunale şi reglarea exploatării miniere.În anul 1690 oraşul deschide câteva mine şi construieşte o topitorie, 1904 este data la care a fost dată în folosintă calea ferata care făcea legatura între Baia Sprie şi Baia Mare,cale ferată ce a funcţionat până în anul 1988.În 1908 s-a dat in folosinţă linia electrică care alimenta oraşul Baia Sprie.

GEOMORFOLOGIE

Zacamantul polimetalic Baia Sprie apartine complexului structural al eruptivului de Baia Mare care se incadreaza in zona sudica a lantului eruptiv Oas-Gutai-Tibles, din Carpaţii Orientali.Aceştia în unele locuri ,au forma unor conuri nivelate,erodate,precum şi a unor nekuri.

Munţii Gutâiului cuprind masivul care realizează altitudinea maximă 1443 metri ( vârful Gutâi),dar şi Creasta Cocoşului (1428m),Mogoşa sau Dealul Negru (1246m) legaţi între ei prin suprafeţe netede ,situate la circa 1000metri.Munţii Ignişului (1307m) formează o inlănţuire armonioasa cu,culmi sinuoase şi frecvent cu abrupturi de 100-200 metri care induc schimbări în peisaj.Unitatea de relief predominantă este versantul ,cu configuraţia ondulară şi mai rar framântată.

GEOLOGIE

Munţii Gutâi sunt alcătuiţi aproape în exclusivitate din roci vulcanice,astfel substratele geologice din cadrul zonei Baia Sprie sunt constituite în Neogen ,se caracterizează prin ample fenomene vulcanice ,care au generat produse vulcanice variate reprezentate prin andezite cu mult cuarţ(Şuior ) andezite cu biotit, andezite cu jireapăn ,în zona Chiuzbaia,care conţin hornblendă şi piroxeni.O portiune a Gutăiului este formată din conuri vulcanice ale căror cratere s-au distrus în cea mai mare parte,dar a căror urme s-au păstrat sub forma unor creste zimţate ( Creasta Cocoşului). Rocile sunt de natură cristalină ,paleozoice, şi de natură vulcanică ,neogene, intercalate cu marne ,gresii,pietrişuri şi nisipuri,natura acstor roci ilustreză caracterul acid al solurilor.În partea sudică a Munţilor Gutâi apare un adevărat mozaic petrografic,apar mai multe tipri de roci,efuzive şi explozive:produse explozive şi riodacitice (Valea Handalului) ,dacite ( Valea Bulzului –Dăneşti ,vârfu Pleşca Mare),andezite cuarţifere( vârful Arşita),andezite cu amfiboli şi biotit (culmea înaltă a Gutâiului şi Creasta Cocoşului).