Poluarea apei în municipiul Bârlad

-Introducere-

Peste 2/3 din suprafaţa Pământului este acoperită de apă, formând Oceanul Planetar. Terra este supranumită “planeta albastră”.

Fiecare dintre noi suntem 70% apă. Sângele este 80% apă şi muşchii conţin 75%. Chiar şi oasele sunt 50% apă. Avem cam 15-40 miliarde de celule nervoase, fiecare conţinând 80% apă. Oricum am calcula suntem un recipient de apă, care merge şi vorbeşte. Ştim cu siguranţă, că apa a avut, şi are un rol esenţial în viaţa şi activitatea omului. Acest scenariu este valabil şi pentru locuitorii oraşului Bârlad. Pe lângă faptul, că ea reprezintă leagănul vieţii este şi furnizoarea unei părţi de energie, dacă avem în vedere sistemul energetic naţional, care furnizează oraşului o parte din energia electrică produsă în hidrocentralele ţării.

Totodată este un element indispensabil economiei, industria şi agricultura utilizând o mare cantitate de apă. Apa din zonă a devenit şi un factor recreativ. Oamenii au regăsit în preajma lacurilor şi râurilor, din apropierea oraşuului, frumuseţe, armonie şi odihnă. Şi pentru perimetrul municipiului Bârlad şi zona înconjurătoare apa este un mediu de desfăşurare a proceselor vitale. Ea formează cea mai mare parte a corpului plantelor şi animalelor, majoritatea reacţiilor metabolice ale acestora, producându-se în soluţiile apoase. Este şi mediu de viaţă. În apa lacurilor din vecinătatea oraşului trăesc mai multe vieţuitoare decât în mediul terestru.

Apa de băut este un aliment indispensabil vieţii, ştiut fiind că, zilnic un om consumă cca.3 litri de apă. Din cele mai vechi timpuri oamenii din zona oraşului Bârlad au pescuit vieţuitoare acvatice pentru satisfacerea nevoilor de hrană. Astfel apa a devenit şi un rezervor de proteine.

Cu toate acestea, extinderea oraşului şi creşterea numărului de locuitori au ridicat mari probleme resurselor naturale de apă, poluarea şi uneori consumul iraţional ameninţând dezvoltarea durabilă. Asigurarea necesarului de apă pentru oraş nu este uşor de realizat. Nu se pune numai o problemă de asigurăre a nevoilor cantitative ale oraşului, ci şi de asigurare a calităţii apei. În Bârlad există pierderi mari în reţeaua de transport a apei, sunt zone care nu au apă potabilă permanentă, şi zone care nu au canalizare, precum şi perioade în care apa ce curge de la robinete este ruginie sau cu mare cantitate de mâl în suspensie. Sunt şi zone în care apa nu este suficientă, raportată la cerinţe, şi de aceea furnizarea ei se face după program.

Toate acestea ne-au îndemnat să realizăm un studiu asupra calităţii apei în zona oraşului Bârlad, urmărind să ajungem la cunoaşterea corectă a realităţii şi la găsirea unor soluţii care să îmbunătăţească situaţia.

Un proverb indian spune: “mai mulţi oameni mici, în multe locuri mici, care realizează multe lucruri mici, pot schimba faţa lumii”. Ne propunem împreună cu o parte din colegi, dar şi a unor prieteni din Spania, Italia, Belgia, Polonia, să ne numărăm printre aceştia.

Finalizarea acestui studiu reflectă un stadiu important în derularea proiectului " Environmental impacts” finanţat de Comisia Europeană.

- Scopul studiului-

Ştim că, majoritatea oamenilor sunt foarte ocupaţi, foarte grăbiţi, au treburi importante de rezolvat. Nu au timp să se gândească la cât de preţioasă este apa. Mulţi aşteaptă în fiecare zi să vadă cerul puţin mai albastru, iarba puţin mai verde, iar apa şi aerul mai curate decât au fost ieri. Am observat că toţi aşteaptă de la sine starea de normalitate, cu acel cer, iarbă, aer, apă, puţin mai... fără să facă nimic.

De aceea dorim ca studiul nostru să aibă drept scop formarea unei mentalităţi generale pozitive şi active, de protejare a resurselor de apă existente şi de integrare armonioasă a activităţii umane din municipiul Bârlad, într-un echilibru care să refacă ceea ce s-a distrus. Am ajuns la concluzia că noi, tinerii, trebuie să începem o acţiune hotărâtă şi neechivocă: trebuie să luăm salvarea apelor ca pe un principiu central de organizare a civilizaţiei comunitare. A sosit momentul să ne debarasăm de vechile consideraţii şi moduri de gândire, pentru a întrezării soluţii eficiente şi durabile.

Deşi suntem ecologisti profunzi, refuzăm să credem că, noi, oamenii, jucăm rolul unor agenţi patogeni. Studiul nostru se vrea a fi o pledoarie pentru responsabilitatea morală a fiecăruia dintre noi faţă de apă. Este o lucrare chibzuită, care nu doreşte să incite, ci mai degrabă, să educe şi să inspire. Situaţia actuală a calităţii apei nu trebuie să descurajeze, dar nici să fie privită superficial.

Scopurile componentei legate de calitatea apei, în zona Bârladului, sunt de a:

- identifica problemele care au cauzat actuala stare de calitate a apelor;

- dezvolta aptitudinile şi capacităţile populaţiei locale în ceea ce priveşte rolul apei şi calitatea acesteia;

- furniza informaţii şi sprijini comunitatea în luarea deciziilor pentru a îmbunătăţi sau menţine calitatea apei;

- facilita reunirea membrilor comunităţii (în mod special elevi şi tineri) în vederea soluţionării aspectelor negative semnalate la nivel local, precum şi a problemelor legate de accesul la serviciilor de furnizare a apei şi la starea de sănătate a populaţiei.

-Surse de poluare ale apei in municipiul Bârlad-

Prezenţa surselor de apă de suprafaţă şi subterane în zona Bârladului, au determinat dezvoltarea agriculturii, a sectorului zootehnic, a industriei şi o dată cu acestea a oraşului în sine. Reversul medaliei îl constitue apariţia poluării şi creşterea proporţională a apelor uzate evacuate direct, sau ineficient epurate. Fiecare sector economic şi-a adus aportul său. Ţinând cont de influenţa poluantului asupra stării de sănătate a populaţiei, problema trebuie analizată.

Clic pentru a mări imaginea

Deversarede ape uzate de la Intreprinderea de prelucrare a cărnii

Industria alimentară reprezentată prin S.C. MÂNDRA S.A. (fabrică de ulei), S.C. IRIS S.A., şi abatoarele Industriei de prelucrare a cărnii (fabrică de mezeluri), evacuează ape uzate, încăcate cu cantităţi mari de materii organice. S.C. FEPA S.A., S.C. KOMBASAN S.A., ramuri ale industriei constructoare de maşini şi ABROM S.A. (prelucrarea pietrelor abrazive) duc la poluarea apei prin deversarea apelor uzate în râurile Bârlad, Simila, Valea Seacă. Acestea sunt încărcate cu amoniac, metale grele ( Zn, Cr) cu efecte negative asupra faunei, florei şi calităţii apei râurilor menţionate.

Deversarede ape uzate de la Intreprinderea de prelucrare a cărnii

S.C KOMBASAN îşi sporeşte rolul de poluant al râului Bârlad prin depozitarea deşeurilor metalice direct în apa râului, ce trece prin dreptul socităţii, nu la mare distanţă.

Agricultura, prin folosirea intensă a pesticidelor şi îngrăşemintelor chimice, constituie o veritabilă “bombă chimică”, cu efect întrziat, datorită infiltrării lente a acestora, la ploi, către pânza de apă freatică. S.C. AVICOLA S.A. ZORLENI, prin apele uzate şi dejecţiile animale, devine sursă de poluare, cu nitraţi a apelor de suprafaţă şi a celor subterane.

Dacă în sectorul agro-industrial procesul de prevenire şi combatere a poluării apelor este mai lent şi mai greoi, datorită costurilor mari pe care le implică, este mult mai uşor de intervenit în sectorul urban al cărui aport nu este de loc neglijabil. Staţiile de epurare ale oraşului funcţionează necorespunzător. Apele utilizate în scopuri casnice se evacuează poluate, cu reziduri de provenienţă biologică şi cu substanţe chimice în conţinut, fiind medii prielnice pentru bacterii. RAGCL, prin staţia de epurare, poluează de asemenea râul Bârlad. Gunoaele menajere depuse de locuitorii cartierelor Munteni şi Podeni, direct în albia râului Bârlad, ca şi situarea gropii de gunoi în vecinătatea văii râului, sporesc gradul de poluare al apelor acestuia.

Clic pentru a mări imaginea

Valea Bârladului poluată

Clic pentru a mări imaginea

Bârladului în vecinătatea gropii de gunoi

Clic pentru a mări imaginea

Valea Seacă

Locuitorii cartierului Cotu Negru sunt principalii vinovaţi de poluarea cu gunoi menajer, mortăciuni, deşeuri feroase, ambalaje din plastic, hârtii şi gunoi de grajd, aruncate la întâmplare în pârâul Valea Seacă, ce traversează oraşul prin partea centrală, împingând cu demnitate spre locul de vărsare, mizeria unui întreg cartier.

Folosirea apei în gospodăie înseamnă şi poluarea chimică a acesteia cu diverse substanţe: leşie, săpun, vopseluri, uleiuri, diluanţi, detergenţi, substanţe nediziolvate (suspensii), săruri dizolvate, ioni de metal, reziduri petroliere. Pe lângă poluarea chimică, apa este supusă şi unei poluări organice. Materia organică ce derivă din diverse acţiuni umane reprezintă o sursă majoră de poluare prin deversările în râuri. Descompunerea acestor materii organice este favorizată de microorganisme şi are loc mai ales la suprafaţa sedimentelor şi vegetaţiei, în râurile mici, în coloana de apă. Deoarece acest proces necesită consum de oxigen, poluarea organică accentuată duce la o rapidă pierdere a oxigenului din apa râului şi determină în acest fel dispariţia peştilor şi a nevertebratelor acvatice. Vor rezista doar câteva specii care pot suporta concentraţia redusă de oxigen. Dacă procesul continua în acest mod la Prodana şi pe pârâul Sohodol, se va ajunge la degradarea totală.