Regiunea Provence - Alpi - Coasta de Azur

Provence-Alpi-Coasta de Azur (franceza Provence-Alpes-Côte d'Azur, acronim PACA) este una dintre cele 26 regiuni ale Frantei. Capitala regiunii este orasul Marsilia iar regiunea cuprinde 6 departamente.

Regiunea este formata din teritorii din cateva foste provincii franceze: Provence, Teritoriul Papal Avignon, Nisa si sudul provinciei Dauphiné. Regiunea Provence a fost locuita inca din timpuri preistorice. A fost locuita de catre Liguri si apoi de catre celti, iar din 600 i.Hr. au fost infiintate colonii grecesti si feniciene. In secolul II

i.Hr. romanii au inceput sa ocupe progresiv regiunea, aceasta devenind treptat o provincie, numele francez provenind din latinescul provincia. Dupa caderea Imperiului Roman, regiunea a decazut foarte tare, suferind multiple invazii, din partea vizigotilor in secolul V, al francilor in secolul VI, al arabilor in secolul VIII precum si numeroase raiduri ale piratilor berberi.

Aceasta regiune contine zone muntoase in partea de est, reprezentand extremitatea sud-vestica a lantului Alpin. Coasta marii mediterane in aceasta parte este formata din relief abrupt ce izoleaza zone litorale. In partea vestica, relieful este sub forma unor campii in valea inferioara a Ronului care se varsa in Marea Mediterana printr-o delta. Climatul este de tip mediteranean, influentat de vantul dinspre nord ce coboara pe culoarul Ronului - Mistral. Regiunea este dens populata de-a lungul coastei in jurul oraselor Marsilia, Toulon si Nisa, si de-a lungul Ronului, cea mai mare aglomerare fiind Avignon.

Provence este o regiune in sud estul Frantei, care e limitata de Marea Mediterana, Valea Ronului si Italia, in nord se afla provincia Dauphiné situata in regiunea Ron-Alpi. Orasele mai importante din regiune sunt Marseille (880.000 locuitori), Nice (345.000), Toulon (166.000), Aix-en-Provence (137.000), Avignon (90.000), Arles (50.000) si Orange (29.000).

Capitala provinciei este Marseille, de aceasta provincie istorica apartin departamentele: Alpes-de-Haute-Provence, Var, Vaucluse si Bouches-du-Rhône. Acestea, impreuna cu departamentele Hautes-Alpes si Alpes-Maritimes alcatuiesc azi regiunea Provence-Alpi-Coasta de Azur.

Numele Provence provine din timpul romanizarii intense a tinutului din perioada stapânirii romane (lat. provincia). Populatia acestei regiuni istorice vorbeste limba provensala o limba romanica din familia limbilor oc (langue d'oc). In urma revolutiei franceze utilizarea limbii a fost interzisa, aceasta pierzandu-si mare parte din vorbitori. Abia din secolul XX este limba recunoscuta si admisa oficial ca limba materna fiind numita limba provensala, pentru turisti fiind si un punct de atractie muzica provensala si Santons (figuri de ceramica cu nasterea lui Iisus).

Agricultura regiunii este de tip mediteranean unde cultivarea fructelor si legumelor are o pondere deosebita, mai cunoscute fiind ciresele, piersicile, caisele, migdalele si pepenii provensali de Cavaillon. Uleiurile de masline cele mai bune provin la sud de Alpilles (lant muntos calcaros in centrul regiunii Provence situat intre Avignon, Cavaillon si Arles) si anume Vallée des Baux de Provence ca si din Nyons.

In locurile mai inalte sunt campurile cu lavanda, importante pentru industria parfumurilor avand centrul in orasul Grasse langa Nizza pe Côte d'Azur (Coasta de Azur).

Alpii reprezinta un lant muntos din Europa, care se intinde din Austria si Slovenia pana in sud-estul Frantei, trecand prin nordul Italiei, Elvetia, Liechtenstein si sudul Germaniei. Alpii formeaza un arc de cerc in sudul Europei centrale, in lungime de aproximativ 1200 km si acopera o suprafata de circa 200.000 km². Cel mai inalt varf este Mont Blanc, situat la granita franco-italiana, cu o altitudine de 4810 m. In Alpi, exista in total 128 de varfuri cu inaltimi care depasesc 4000 m.

Alpii fac parte din lanturile muntoase cu caracteristici alpine pronuntate, deoarece se ridica la inaltimi care depasesc cu mult granitele superioare ale padurilor. In epoca glaciara au cunoscut perioade succesive de inghet. Glaciatiile sunt responsabile pentru forma de astazi a Alpilor, cu piscuri abrupte, cu depresiuni adanci, cu vai prelungi si cu lacuri. Lantul principal al Alpilor este alcatuit din numeroase alte lanturi muntoase, cu varfuri mai putin ascutite catre est, caracterizandu-se prin vai largi si prelungi.

Muntii Alpi se impart in Alpii Occidentali si Alpii Orientali. Impartirea se face pe linia dintre Lacul Constanta si Lacul Como, de-a lungul Rinului. Alpii Occidentali se afla in Italia, Franta si Elvetia, iar cei Orientali in Austria, Germania, Italia, Liechtenstein, Slovenia si Elvetia. Cel mai inalt varf din Alpii Occidentali este Mont Blanc (4810 m). In Alpii Orientali, cel mai inalt varf este Muntele Bernina (4052 m).