Seceta

Seceta şi fenomenele asociate acesteia, respectiv aridizarea şi deşertificarea, reprezintă, după poluare, cea de-a doua mare problema cu care se confrunta omenirea, în ultima jumătate de secol. Extinderea acestor fenomene distructive la nivel global este pusă în evidenţă de datele climatice care relevă o încălzire progresivă a atmosferei şi o reducere a cantităţilor de precipitaţii, care conduc la apariţia secetei. Permanetizarea acestui fenomen determină producerea aridizării in primul rând, ca o primă fază în instalarea unui climat secetos, iar ulterior, a deşetificării, care se recunoaşte prin scăderea drastică a disponibilităţilor de apă, prin reducerea producţiilor culturilor agricole, a biomasei necesare ca material furajer şi a biomasei necesare, precum şi prin extinderea zonelor nisipoase.

Pe lângă schimbările climatice globale, accentuarea secetei se datorează şi presiunii antropice. Avem în vedere exploatările forestiere excesive, extinderea suprafeţelor agricole şi managementul defectuos al terenurilor, creşterea demografică rapidă şi, nu in ultimul rând, sărăcia.

Seceta poate fi clasificată ca:

- Secetă meteorlogică când domneşte o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a precipitaţiilor sau când precipitaţiile cad în cantităţi foarte mici.●Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară agriculturii (provenită din precipitaţii sau ape freatice)●Secetă hidrogeologică când scade substanţial nivelul pânzei de ape freatice (rezervorul de apă subterană), nivelul apelor curgătoare şi al celor stătătoare.

Principalele efecte ale secetelor consta în distrugerea recoltelor, diminuarea numărului de animale, prin pierderea lor şi reducerea resurselor de apă, care afectează în fiecare an milioane de oameni din ţările în curs de dezvoltare. Populaţia cea mai săracă din aceste ţări este şi mai vulnerabilă, pentru ca este nevoită să trăiască în condiţiile oferite de un mediu natural fragil, predispus la uscăciunePrin impactul asupra producţiei agricole, seceta reprezintă principalul factor de risc în reducerea potenţialului de producere a hranei. Diminuarea capacităţii ţărilor afectate de secetă şi deşertificare de a produce hrană determină deficite de alimente, cu efecte asupra rezervelor de hrană ale lumii şi asupra comerţului cu cereale.Prin impactul asupra producţiei de hrană, seceta poate avea efecte devastatoare asupra sănătăţii umane. Aceasta cu atât mai mult cu cât seceta este un fenomen cu frecvenţă mare în zone extinse din state în curs de dezvoltare, cu populaţie numeroasă.Insuficienţa de hrană determină un nivel mai ridicat al morbidităţii, cauzat de o serie de afecţiuni, intre care se deosebesc anemia, hipocalcemia, dar şi slăbirea rezistenţei organismului faţă de factori patogeni.

Dată

Descriere

Consecinţe

secolul XXII î.e.n.

Secolul fiind caracterizat printr-o secetă persistentă care a cuprins lumea antică.Destrămarea imperiului Egiptului antic şi imperiului Akkadian in Mesopotamia.

Sfârşitul secolului VIII î.e.n.

Secetă în Grecia

probabil a fost cauza care a declanşat Războiul Levantin dintre Halkis şi Eretria.

secolul VIII/secolul IX

IX Trei perioade de secetă pe o periodă de 50 de ani (~810, ~860, ~910) fiecare perioadă a durat mai mulţi.Dispariţia civilizaţiei Maya.

1930-37

Trei perioade consecutive de ani secetoşi (1930, 1935, 1937) in America de Nord, cunoscut ca „Dust Bowl“.

Lipsa recoltelor, depopularea unei regiuni centrale din Vestul Americii de Nord.

1946

Seceta care a afectat mai ales regiunile estice ale României

Foamete

Listă de perioade de secetă intrate în istorie

Secetele din România

Efectele incălzirii globale sunt din ce în ce mai vizibile in Romania. Specialiştii pun schimbările bruşte de temperatură. Pe termen relativ scurt, la scara istoriei, urmările previzibile ale incalzirii climei pot