Suceava - geografie umană

Asezat in nordul Romaniei, la frontiera cu Ucraina, judetul Suceava este ca marime, dupa judetul Timis, al doilea judet al tarii, avand o suprafata de 8 553,5 km2 sau 3,6% din teritoriul Romaniei si o populatie de circa 716 000 de locuitori.

Judetul Suceava este incadrat teritorial la vest de judetele Maramures si Bistrita-Nasaud, la sud de judetele Mures, Harghita si Neamt, iar la est de judetele Iasi si Botosani. Latura de nord a judetului, aproximaiv intre orasul Siret si izvoarele Ceremusului (paraul Sarata), corespunde cu frontiera de stat a Romaniei fata de Ucraina.

Tinutul Sucevei este o regiune de straveche populare, iar resedinta acestuia a fost cea mai puternica cetete de scaun a statului feudal moldav, atestata documentar inca din 1388, odata cu primul dintre musatini, Petru Musat. Secole de-a randul, cetatea si orasul Suceava si-au mentinut stralucirea ca important centru politic si comercial.

In ultimii 200 de ani, judetul a suferit repetate modificari administrative si a oscilat ca suprafata intre un minim, pana in 1923, cand actualul teritoriu al judetului era impartit in 5 judete mici, si anime: Falticeni sau Baia, Suceava, Gura Humorului, Campulung si Radauti, si un maxim, pana in 1968, cand s-a desfintat regiunea Suceava, care includea la un loc actualele judete Suceava si Botosani.

Experienta acumulata in timp a dovedit ca a fost necorespunzatoare atat impartirea administrativa in multe judete mici, cat si impartirea in putine regiuni administrative mari. Aceasta a impus in 1968, imbunatatirea impartirii administrativ-teritoriala a tarii in judete puternice,cu o intensa viata economica si in stransa legatura cu conditiile locale.

De o forma apropiata de aunui patrulater, judetul Suceava se intinde de la crestele principale ale Carpatilor la vest pana in valea Siretului la est.

Limita de nord a judetului o formeaza frontiera de nord a Romaniei spre Ucraina, incepand de la est de raul Siret, in vecinatatea orasului cu acelasi nume. Se continua apoi spre vest, pe la nord de raul Suceava, pana la Ulma si apoi pe firul vaii in sus. Punctul cel mai vestic al frontierei in aceasta parte este situat in zona de obarsie a Bistritei si Ceremusului Alb din Muntii Maramuresului.

Limita de vest a judetului urmeaza un traseu serpuit pana in Caliman. Dupa ce traverseaza Bistrita Aurie pe teritoriul comunei Carlibaba, urca pe varful Omul, la 1931m, din extremitatea estica a Masivului Rodnei. Se indreapat apoi spre sud, traversand Muntii Bargaului, aproximativ in lungul cumpenei de apa dintre bazinele hidrografice ale Bistritei si Somesului Mare. Limita ocoleste apoi Tara Dornelor, urcand in Calimani la Varful Bistricioara (1990 m). Limita de vest marcheaza vecinatatea Sucevei cu judetele Maramures si Bistrita-Nasud.

Limita de sud a judetului tine creasta Calimanului pe cumpana de apa dintre Bistrita si Mures pana in Varful Magura (1500 m). De aici urmeaza o alta cumpana de ape, dintre Neagra Brostenilor si Bistricioara, si dupa ce trece peste Varful Budacu (1859 m) coboara in valea Bistritei pe care o taie intre localitatile Brosteni si Borca. Limita se continua mai departe, printre Sabasa si Cotargasi, peste Muntii Stanisoarei pe care urca pana in Varful Bivolu (1500 m), dupa care intra in bazinul Moldovei pe la izvoarele Nemtisorului si Culmea Plesu. Coboara in apa Moldovei, pe care o urmareste cativa kilometrii, pana la Draguseni, si apoi taie interfluviul Moldova Siret pentru a atinge Siretul intre Probota si Lespezi. Limita de sud desparte Suceava de judetele Mures si Harghita in dreptul Calimanului, apoi de judetul Iasi, intre Moldova si Siret.

Limita de est a judetului este cea mai simpla, pentru ca urmeaza albia Siretului pe intreaga distanta pana la frontiera, cu exceptia a patru puncte pe stanga Siretului: la confluentele acestuia cu Somuzul Mare si Suceava, apoi intre Hantesti si Zvoristea si in fine la Padurenii de Siret, langa frontiera. Siretul marcheaza limita Sucevei spre judetul Botosani.