Chimen, Oregano, Dafin

I. DESPRE CONDIMENTE

Condimentele sunt substante picante de origine minerala, vegetala, animala sau sinteza, care adaugate unor produse alimentare sau preparate alimentare dau un gust sau o aroma specifica. Aroma si gustul sunt date de uleiurile eterice si acizii aflati in continutul condimentelor. Rolul lor in alimentatie este de a stimula secretia sucurilor digestive si de a usura digestia. Se recomanda sa se foloseasca in cantitati mici, pentru ca in cantitate mai mari au actiune iritanta si daunatoare asupra organismului. Condimentele se pot grupa dupa locul de unde provin sau in functie de gustul lor.

Primele rute comerciale ale condimentelor au plecat din China si India trecand prin Peninsula Araba catre Marea Mediterana, ceea ce a facut ca regiunea mediteraneeana sa devina un loc important al schimburilor culturale si culinare.

In climatul cald al Mediteranei, multe plante aromate cresc din abundenta iar in decursul mileniilor, multe s-au adaugat aduse de calatori, refugiatii sau imigrantii veniti din est.

Urmatoarele condimente sunt considerate ca fiind nativ mediteraneene; totusi, originea unora este disputata, cum ar fi cazul chimionului si chiar al maslinei:

PLANTA CAMELEON (Houttuynia cordata)

MUSTAR NEGRU (Brassica nigra)

MENTA (Mentha spicata )

DAFIN (Laurus nobilis)

SOFRANAS (Carthamus tinctorius )

PORTOCALA (Citrus sinensis)

CORIANDRU (Coriandrum sativum)

MUSTAR ALB (Sinapis alba )

ANTONICA (Anthriscus cerefolium )

HREAN (Armoracia rusticana)

CIMBRU DE CULTURA (Thymus vulgaris)

OTETAR MIROSITOR (Rhus coriaria )

LEVANTICA (Lavandula angustifolia)

ROZMARIN (Rosmarinus officinalis )

CIMBRU DE GRADINA (Satureja hortensis )

PATRUNJEL (Petroselinum crispum)

SALVIE (Salvia officinalis )

FENICUL (Foeniculum vulgare )

ANASON (Pimpinella anisum)

SOFRAN (Crocus sativus )

TELINA (Apium graveolens)

ISOP (Hyssopus officinalis )

MASTIC (Pistacia lentiscus)

MIRT (Myrtus communis )

BUSUIOC (Ocimum basilicum)

MASLINA (Olea europea)

RODIE (Punica granatum)

OREGANO (Origanum vulgare)

Vorbind despre virtutile medicinale ale aromelor diverselor plante, nu trebuie neglijate virtutile condimentelor. Medicina împarte grupul mare si eterogen al condimentelor în 5 mari categorii principale:

- condimente saline, reprezentate prin sare;

- condimente acide, reprezentate prin otet, sucul de lãmaie (acidul citric);

- condimentele aliacee, reprezentate de ceapã, usturoi, praz si altele asemãnãtoare;

- condimentele picante de genul mustarului, al boielei de ardei;

- categoria amplã a condimentelor aromate care intrã în categoria mirodeniilor, care au plante indigene si exotice cum ar fi: cimbrul, mãrarul, tarhonul, ienibaharul, caperele, leusteanul, chimenul, coriandrul, anasonul, vanilia, dafinul, scortisoara, cuisoarele si altele.

Efectele negative ale condimentelor se pot grupa în douã categorii: prima tine de faptul cã pe calea condimentelor alimentele devin mai gustoase si mai apetisante, ceea ce implicit, va duce la consumul lor în exces si deci la obezitate. A doua categorie tine de faptul cã aproape fiecare condiment în parte poate declansa anumite efecte iritante, congestive sau de alt gen asupra mucoaselor, ceea ce, în final se concretizeazã într-o anume suferintã.

O arta foarte subtila si rafinata, cultivata de milenii in Orient, este aceea de a influenta mintea si psihicul cu ajutorul condimentelor. Banala nucsoara, de exemplu, in anumite doze, devine un euforizant extraordinar de puternic, iar in doze foarte mari este un... drog halucinogen cu actiune mai intensa decât a morfinei. Condimentele pot induce o putere de concentrare mai buna, un dinamism si o vointa mai puternice, pot fi afrodiziace sau somnifere. Fiecare dintre ele determina reactii psihologice nebanuit de intense.

Iata, asadar, ca avem suficiente motive sa descoperim lumea fermecata ce se ascunde in borcanasele si cutiile cu miros ademenitor din bucatariile noastre.