Biblioteca

Influenta Compusilor Organofosforici asupra Alimentelor de Protectie

Valoare:

5 puncte *

Marime:

57,85 Kb

Pagini:

30

Nota:
8Influenta Compusilor Organofosforici asupra Alimentelor de Protectie, 8 out of 10 based on 2 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Industria Alimentara


* de la numai 2.05 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea
Vezi informatii descarcari anterioare

Din cuprins:
1. Introducere 3
1.1. Definiţie. Prezentare generala.Generalitati despre pesticide 3
2.Insecticidele organo-fosforice 11
2.1. Intoxicatia cu insecticide organofosforice 14
2.2. Dezavantajele utilizarii pesticidelor in agricultura 20
2.3. Influenţa pesticidelor asupra organismului uman 27
Concluzii 29
Bibliografia 30

Extras din document:

1. INTRODUCERE
1.1. Definiţie. Prezentare generală.
Generalitati despre pesticide Sub numele de pesticide se grupeaza o serie de substante chimice toxice,intrebuintate in agricultura in vederea protectiei plantelor fata de boli si diversi daunatori,asiguranduse astfel obtinerea unor recolte mari si stabile.Termenul de pesticid a fost preluat din limba engleză, în care are sensul de antidăunător, „pest” însemnând insectă dăunătoare.
Preparatele contra daunatorilor,au fost cunoscute de foarte mult timp.Datorita progreselor in chimia de sinteza,s-au putut obtine cele mai numeroase si eficace substante.Nu s-a putut realiza dezideratul de a gasi substante nocive numai pentru daunatori si netoxice pentru om sau animale si insecte folositoare.
Toate acest substante sunt periculoase in diferite grade, unele reprezentand toxici dintre cei mai puternici.
Pentru om, riscul de intoxicatie, acuta sau cronica, poate fi de natura profesionala, accidentala sau voluntara si prin contaminarea mediului inconjurator – sol, surse de apa, alimente, aer – cu mari implicatii ulterioare.
Compozitia chimica a pesticidelor
Pesticidele sunt substante cu actiune biologica deosebit de ridicata, utilizate pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor si prezinta o structura chimica variata. Aceste substante de uz fitosanitar reprezinta substante chimice sau combinatii de substante chimice, care se impart in functie de actiunea lor asupra agentilor fitopatogeni in: bactericide, fungicide, erbicide, insecticide, raticide, acaricide.
Tot in categoria pesticidelor intra: produsele care se folosesc pentru tratarea pre si postrecolta a fructelor si legumelor precum si alte asemenea produse care au ca scop cresterea vigorii si rezistentei, reglarea dezvoltarii si fructificarii plantelor.
Aceste substante fitofarmaceutice sunt preparate pe baza de sulf, mercur si compusii acestora, fosfor organic cu toxicitate redusa.
Tinand cont de toxicitatea cronica a pesticidelor, ca rezultat al insumarii in timp a efectelor unor doze mici repetate, prin reglementari specifice au fost stabilite Limitele Maxime Admisibile (LMA) de reziduuri in produsele agroalimentare. Limitele Maxime Admise, exprimate in ppm sau mg substanta activa/Kg. produs alimentar, reprezinta concentratiile lipsite de nocivitate si prin aceasta o masura de profilaxie. Pentru incadrarea in aceste limite se impune respectarea cu rigurozitate a dozelor la hectar precum si a timpilor de pauza.
Termenul de pesticid a fost preluat din limba engleză, în care are sensul de antidăunător, „pest” însemnând insectă dăunătoare.
Pesticidele, întrebuinţate în agricultură, pot fi ingerate ca reziduuri o data cu alimentele provenite din culturile vegetale. Ele au potenţial cancerigen.
1.2.Clasificarea pesticidelor
Clasificarea pesticidelor se face după mai multe criterii: originea lor, acţiunea antidăunătoare, forma fizică de prezentare, structura chimică, etc. Astfel, unele din ele sunt de origine minerală (de exemplu săruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb) şi altele sunt de origine vegetală (nicotina, veratrum, stricnină). Majoritatea sunt însă produşi organici de sinteză (esteri organofosforici, derivaţi organohalogenaţi, nitroderivaţi aromatici, derivaţi carbamici, compuşi fenolici şi compuşi organometalici).
După structura chimică, pesticidele se clasifică în:
• pesticide organoclorurate;
• pesticide organofosforice;
• pesticide organocarbamice, respectiv tiocarbamice;
• pesticide nitrofenolice.
După natura daunătorului combătut, pesticidele pot fi:
- insecticide (pentru combaterea insectelor dăunătoare, transmiţătoare de boli omului sau animalelor domestice);
- erbicide (pentru distrugerea buruienilor din culturi);
- fungicide (pentru combaterea ciupercilor ce provoacă boli plantelor);
- acaricide;
- nematocide (pentru combaterea viermilor dăunători culturilor);
- algicide (pentru distrugerea algelor);
- rodenticide (utilizate împotriva rozătoarelor).
În funcţie de gradul de toxicitate, pesticidele se grupează în:
• grupa I – extrem de toxice care contin substanta activa DL50 sub 50 mg/kilocorp, fiind marcate cu etichete roşii,
• grupa II – puternic toxice care contin substanta activa DL50 intre 50 – 200 mg/kilocorp, marcate cu etichete verzi;
• grupa III – moderat toxice care au DL 50 intre 200 si 1000 mg/kilocorp, marcate cu etichete de culoare albastră;
• grupa IV – toxicitate redusă care contin substanta activa DL50 peste 1000 mg/kilocorp, marcate cu etichete negre.
Măsurile de protecţie aflate în vigoare prevăd că numai pesticidele din grupa III şi IV se pot distribui persoanelor fizice în scopuri agricole.
De remarcat este, că în timp ce ca erbicidele, fungicidele, bactericidele se folosesc un număr mare de substanţe aparţinând la clase diferite de compuşi chimici, ca insecticide se foloseste o gamă restrânsă de substanţe aparţinândla trei categorii principale: substanţe organoclorurate, organofosforice şi derivaţi metilcarbamici.
Aceste categorii de substanţe prezintă un interes deosebit deoarece sunt folosite anual , in cantităţi imense.
În cele ce urmează, se va acorda o atenţie mai mare contaminării produselor alimentare cu insecticide, deoarece unele dintre ele, pe lângă caracterul toxic, au şi potenţial mutagen şi carcinogenic
Agrochimia pesticidelor
Pesticidele, în accepţiunea generală se împart în:
• chimice care sunt compuşi chimici cu efecte nefavorabile asupra insectelor, bolilor sau dăunătorilor plantelor de cultură;
• fizice, ca de exemplu iradierea ce provoacă sterilitatea la insecte;
• biologice, ca de exemplu preparatele de Bacillus thuringiens;
Pesticidele chimice sunt deci un bun exemplu de compuşi a căror aplicare este riscantă. Totuşi, principalul beneficiar al acestora este agricultura. Aici ele se aplică în scopul protecţiei plantelor în timpul vegetaţiei dar şi în scopul protecţiei plantelor după recoltare în mijloacele de transport şi depozite.
Pesticidele se caracterizează prin lipsa acţiunii selective; ele pot să provoace intoxicaţii acute oamenilor, mai ales celor care lucrează la producţia şi aplicarea lor.
De asemenea, sub influenţa pesticidelor, pe lângă insectele care distrug plantele în timpul vegetaţiei şi după recoltare, pot să piară sub influenţa pesticidelor şi albinele folositoare, iar la combaterea buruienilor pot să sufere chiar plantele a căror protecţie se urmăreşte. Asemenea situaţii sunt agravate de aplicarea incorectă a pesticidelor.
Termenul de pesticide cuprinde toate substanţele sau amestecurile de substanţe folosite pentru:
• prevenirea dezvoltării sau combaterea oricărui organism vegetal sau animal nedorit;
• reglarea creşterii plantelor, defolierea şi uscarea lor.
Aplicarea pesticidelor în agricultură, medicina veterinară, diferite industrii (textilă), gospodărie casnică şi ocrotirea sănătăţii populaţiei are ca scop îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a alimentelor, nutreţurilor şi produselor industriale, asigurarea lor în timpul păstrării faţă de dăunători şi boli, ocrotirea animalelor contra paraziţilor precum şi distrugerea insectelor şi altor transmiţători de boli la oameni şi animale. Lista acestor boli cuprinde: malaria, tifosul exantematic, ciuma, febra galbenă, filarioza, afecţiuni virotice ale creierului, febrele transmise de păduchi şi acarieni, febra de tranşee, amoebiazele, leischmaniozele, onchocercozisele, trypanosomiosisele, bolile papataci, frambezia, inflamarea conjunctivitelor, boala lui Chagas, rickettsiozele şi tularemia. În lupta cu aceste boli rolul cel mai important l-au avut insecticidele organoclorurate, iar dintre acestea DDT, folosite încă în continuare în anumite ţări.


    Comentarii:

    UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA
    FACULTATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE
    MASTERAT-DISCIPLINA ALIMENTE DE PROTECŢIE



    Documente similare:
    Preview document similar
    Conceptii, Strategii si Reglementari Europene privind Siguranta ...
    Referatul contine 20 pagini in format doc cu o marime totala de 37.02 KB.
    Preview document similar
    Determinarea Plumbului si Cadmiului din Alimente prin ...
    Referatul contine 12 pagini in format doc cu o marime totala de 24.31 KB.
    Preview document similar
    Pesticide Organofosforice in Produsele Lactate
    Proiectul contine 21 pagini in format doc cu o marime totala de 48.37 KB.
    Preview document similar
    Contaminarea Produselor Alimentare cu Pesticide
    Referatul contine 7 pagini in format doc cu o marime totala de 21.09 KB.
    Preview document similar
    Influenta Negativa a Erbicidelor si Pesticidelor asupra ...
    Referatul contine 6 pagini in format docx cu o marime totala de 22.13 KB.
    Preview document similar
    Contaminarea Produselor Alimentare cu Pesticide, Hormoni, ...
    Referatul contine 15 pagini in format docx cu o marime totala de 56.89 KB.
    Carti recomandate:
    Scrisa de Bo Hanus
    Majoritatea reparatiilor efectuate la instalatiile sanitare constau in schimbarea unor imbinari simple de tevi cu filet (racorduri de tevi) ceea ce, de fapt, nu necesita niciun fel de indemanare speciala sau experienta. Pentru a efectua chiar si reparatiile mai complicate cu mijloace proprii, cei care dispun de o anumita experienta ... citeste tot
    Scrisa de Pricope Ferdinand
    Poluarea nu este un fenomen recent si nici accidental. Inceputurile civilizatiei umane sunt legate de aparitia primelor surse de poluare, care erau insa putine si nesemnificative. Descoperirea si utilizarea focului de catre om si mai apoi practicarea agriculturii, a constituit inceputul actiunii devastatoare a omului asupra naturii. Aceasta s-a ... citeste tot
    Scrisa de Pierre Zemor
    Din cuprins: Campul comunicarii publice Formele comunicarii publice Organizarea comunicarii serviciilor publice Decizii publice si comunicarea cu publicul Comunicarea politica Comunicarea ocupa un cimp polisemantic vast. Ea este parte a reflectiei dar si a actiunii, indeplinind functia de liant social. Comunicarea publica nu ocupa tot cim ... citeste tot