Metode Biotehnologice de Reciclare a Produselor Reziduale și de Biodegradare a Apelor Uzate din Industria Smântânii

Domeniu: Industria Alimentară

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 17 în total

Cuvinte : 4600

Mărime: 89.85KB (arhivat)

Publicat de: Robert Oltean

Puncte necesare: 7

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Sl. Dr. Ing. Gabriela ONOFREI

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA, TURISM SI PROTECTIA MEDIULUI, Arad

Descarcă acum

1 Introducere
2. Obtinerea produselor reziduale
2.1 Schema tehnologica de obtinere a smantanii
2.2 Procesul tehnologic
3. Biodegradarea lactozei si apelor uzate
3.1 Materii prime pentru obtinerea fermentativa a butadionului: Zerul
3.2 Pretratarea prin hidroliza
3.2.1 Hidroliza acidă
3.2.2 Hidroliza enzimatică
3.2.3 Condiţii de operare a hidroli¬zei enzimatice
3.2.4 pH-ul
3.2.5 Temperatura
3.2.6 Concentraţia enzimei
3.2.7 Influenţe asupra activităţii en¬zimatice
3.2.8 Forma de utilizare a enzime¬lor
3.3 Fermentarea
3.3.1 Microorganisme
3.3.2 Condiţii de operare ale fer¬mentării
3.3.3 pH-ul
3.3.4 Temperatura
3.3.5 Aerarea
3.3.6 Dimensiunea inoculului
3.4 Compoziţia mediului de cul¬tură
3.4.1 Concentraţia substratului
3.4.2 Elemente nutritive/ Inhibitori
3.4.3 Tehnici de fermentare
3.5 Separarea 2,3-butandiolului
3.5.1 Pervaporizarea
3.5.2 Extracţia cu solvenţi
3.5.3 Conversia 2,3-butandiolului în MEC (metil etil cetonă) în ve¬derea separării
3.6 Concluzii
4. Bibliografia

1. Introducere

Smantana este o emulsie de grasime in plasma cu un continut de grasime ce variaza de la 20-60%, substanta uscata negrasa(proteine, lactoza, saruri minerale) reprezentand intre 5-7%, diferenta (33-75%) fiind apa.

Laptele este un lichid de culoare alb-galbuie, secretat de glandele mamara a mamiferelor. Din punct de vedere fizic laptele reprezinta o emulsie de grasime intr-o solutie apoasa, in care faza grasa este formata din globule de grasime, iar faza apoasa contine substante sub forma coloidala (proteine) sau sub forma dizolvata (lactoza, saruri minerale, vitamine hidrosolubile). Faza grasa contine si vitamine liposolubile care pot fi legate de proteine, in special de cazeina.

Smantana are compozitia asemanatoare cu a laptelui, singura diferenta constand in faptul ca are un continut mai ridicat in grasime si deci mai multa substanta uscata totala, fiind obtinuta din lapte integral prin procesul de smantanite si normalizare.

Smantana de consum se poate prezenta sub forma de smantana dulce (frisca) sau smantana fermentata. Smantana dulce la randul ei se poate prezenta sub forma fluida sau sub forma de spuma (frisca batuta) si are un continut de grasime de peste 30%; smantana fermentata (de consum) se poate fabrica si cu un continut mai redus de grasime, minim 20%.

Consistenta smantanii este determinata si de continutul de grasime dar si de alti factori: marimea globulelor de grasime care determina formarea de aglomerari de globule cu atat mai dense cu cat globulele sunt mai mici, proprietate care recomanda omogenizarea smantanii pentru marirea consistentei; aciditatea smantanii contribuie de asemenea la ridicarea viscozitatii; temperatura influenteaza direct consistenta smantanii; se recomanda mentinerea ei la temperatura scazuta.

Smantana de consum se poate prezenta sub forma de smantana dulce (frisca) sau smantana fermentata. Smantana dulce la randul ei se poate prezenta sub forma fluida sau sub forma de spuma (frisca batuta) si are un continut de grasime de peste 30%; smantana fermentata (de consum) se poate fabrica si cu un continut mai redus de grasime - minimum 20%. Pasteurizarea smantanii destinata consumului se face in instalatii de pasteurizare cu placi, la temperaturi de 90- 950C cu mentinere la aceasta temperatura timp de 30 de secunde.

Temperatura ridicata de tratament termic este determinata de slaba conductibilitate termica a grasimii care asigura o oarecare protectie a microorganismelor de actiunea temperaturii ridicate.

2. Obtinerea produselor reziduale

Produsul rezidual este reprezentat de un produs secundar rezultat in urma unui proces tehnologic. El nu reprezinta produsul finit la care se doreste a se ajunge, motiv pentru care se doreste reciclarea, respectiv gasirea unor modalitati de reutilizare a lui, realizandu-se astfel o poluare a mediului in cantitati mult mai mici.

Pentru a putea stabili care sunt produsele reziduale si cum le vom putea realize trebuie sa pornim de la schema tehnologica de obtinere a smantani.

2.1 Schema tehnologica de obtinere a smantanii

Receptia calitativa si cantitativa a laptelui

Curatirea cu ajutorul curatitorului centrifugal

Smantanirea cu ajutorul curatitorului centrifugal

Normalizarea

Pasteurizarea la temperatura de 90-95° in pasteurizator cu placi

Racirea

Smantana dulce Smantana fermentata

Racire Maia de Racire

productie

Maturare fizica Maturare biochimica

Ambalare Racire

Maturare fizica

Depozitare

2.2 Procesul tehnologic

Materia prima pentru smantana de consum este smantana dulce obtinuta din normalizare sau smantanire care trebuie sa intruneasca urmatoarele caracteristici minimale continut de grasime minimum 26% (respectiv minim 31%). aciditate maxima 200T. Normalizarea la continutul de grasime corespunzator sortimentului

Pasteurizarea smantanii la temperatura de 90- 950C in aparate cu placi.Racirea smantanii la temperatura de insamantare 25- 260C si trecerea in vana de fermentare.