Specificul preparării bucatelor din pasăre și iepure

1. Întroducere. Din istoria bucătăriei moldoveneşti.

Importanţa bucatelor în alimentaţia omului

Sănătatea omului depinde în principal de organizarea corectă, fundamentată ştiinţific a alimentaţiei. Particularitatea ei constă în faptul că hrana trebuie să satisfacă nu numai cantitativ, dar şi calitativ necesităţile fiziologice ale organismului uman.

Bucătăria naţională moldovenească a devenit populară în afara Moldovei datorită utilizării extinse şi combinaţiilor originale ale diferitor legume şi fructe, condimentelor, care atribuie bucatelor tradiţionale ale bucătărie moldoveneşti un gust fin şi picant.

Tehnologia de preparare a bucatelor se bazează pe tradiţiile artei culinare populare pe excepţia bucătarilor profesionişti precum şi pe realizarea ştiinţei despre alimentaţie. Alimentaţia este cel mai important factor al mediului extern, deoarece ea influenţează lent dar continuu dezvoltarea organismului, întreţine sănătatea şi capacitatea de muncă individuală. Chiar în condiţii optime de mediu, dacă alimentaţia nu este echilibrată sănătatea omului se resimte.

Dacă încercăm să comparăm omul cu o maşină al cărei motor este pus în funcţiune prin arderea benzinei sau al altui carburant, rolul acestora revine în cazul organismului uman – hranei. Spre deosebire de maşina sau chiar unele ca cele erbivore sau carnivore, omul are nevoie de hrana sa, de o mare varietate de alimente combinînd cele doua regnuri, deoarece cerinţele lui sînt enumerate şi funcţiile lui complexe.

Alimentaţia, care reprezintă deci combustibilul vieţii şi activităţii sale trebuie astfel combinate încît aproape se acoperă continuu atît nevoie de energie cît şi cele de reparare, uzura de creştere şi încă altele – nevoie speciale pe care le acoperă vitaminele, sărurile minerale şi apa.

Organismul uman are nevoie de energie chiar şi în condiţiile repausului complet, deoarece chiar şi în timpul somnului activitatea celulelor care alcătuiesc corpul omenesc, cît şi cea a organelor, nu încetează. Majoritatea vitaminelor sînt substanţe pe care organismul nu le poate forma el însuşi. Cele mai multe dintre ele sînt luate din, fie gata prelucrate ca vitamine.

În ţara noastră asortimentul bucatelor este foarte bogat.

Bucătăria moldovenească a avut la fel ca şi cultura ei, influenţe elene şi bizantine amestecate cu influenţe ruseşti, de aceea au şi ajuns aici să fie populare mîncărurile greceşti (plăcintele, învîrtitele) şi tehnologiile caracteristice zonei mediteraniene, cum ar fi utilizarea vinului sec în bucatele din legume şi carne, sosurile picante cu multe mirodenii şi metode deosebite de pregătire a aluatului. De asemenea ruşii au lăsat o amprentă vizibilă în muratul legumelor şi copturi.

O influenţă deosebită asupra dezvoltării bucătăriei moldoveneşti au avut-o turcii, care au dominat în Moldova peste 300 de ani. Impactul turcesc se face simţit în prepararea combinată a produselor, în tendinţa de a utiliza carne de oi şi în denumirile bucatelor: ghiveci, musaca, ciorbă. În timp, bucătăria moldovenească a căpătat integritate şi originalitate, iar multitudinea culturilor au evoluat finalmente într-un gust specific, format din cele mai neaşteptate şi mai delicate combinaţii gastronomice. Spre exemplu, pentru bucătăria moldovenească este caracteristică folosirea masivă a brînzei şi a porumbului.

Alte preparate excelente ale bucătăriei moldoveneşti sunt: borşul de găină crescută în curte, cu tăiţei de casă, puiul cu smântână şi puiul la ceaun, mititeii, chifteluţele, iar ca desert brânzoaice, papanaşi, colţunaşi cu brânză de vaci, clătite.

Specificul gastronomic moldovenesc este deosebit de bogat, preparatele sunt hrănitoare şi gustoase, aroma lor răzbate peste timp şi spaţiu.