Valorificarea deșeurilor din vinificație și surse de poluare

Vinul reprezintă o băutură alcoolică obţinută printr-o fermentare parţială sau completă a mustului din struguri proaspeţi. Acesta are o tărie de minimum 8,5% vol. alcool. Vinul are un rol important în ceea ce priveşte economia ţării, privind volumul şi diversitatea produselor obţinute. În urma obţinerii produsului finit, şi anume “vinul”, rezultă anumite deşeuri şi produse secundare. Sunt foarte importante măsurile ecologice de protecţie a factorilor de mediu, mai ales eficienţa economică obţinută prin intermediul valorificării subproduselor.

Poluarea în industria de fabricare a vinului este, în cea mai mare parte, de natură microbiană.

Factorii de poluare pot proveni atât în urma procesului tehnologic cât şi datorită condiţiilor de igienizare din unitatea de producţie.

Tescovina reprezintă un subprodus ce rezultă în urma presării strugurilor şi mustuielii dulci. Tot aici găsim ciorchini, pieliţe, seminţe şi resturi de must. Datorită anumitor componenţi (glucide, ulei de seminţe, alcool etilic) tescovina este valorificată în scopul obţinerii furajului proteic, acidului tartric, uleiului alimentar, taninului, coloranţilor (vin roşu) etc. Făcând un calcul, dintr 100 kg de tescovină putem obţine 3 litri alcool, 1,5 kg tanin, reziduul constituind un valoros material în ceea ce priveşte furajarea animalelor. În urma presării strugurilor roşii rezultă o soluţie care, prin concentrare, poate fi folosită ca şi colorant alimentar.

În cea mai mare parte, la noi în ţără, tescovina este valorificată pentru recuperarea alcoolului etilic, iar într-o mică proporţie pentru obţinerea tartraţilor şi a uleiurilor din seminţele de struguri.

În urma filtrării soluţiei de difuzie are loc precipitarea tartraţilor din această soluţie, cu lapte de var 8% sau carbonat de calciu, la o temperatură de 60 ºC. Dacă la extracţie folosim apă dedurizată atunci se face tratare cu clorură de calciu, formându-se astfel tartratul de calciu şi acidul tartric care poate trecipita cu lapte de var până la un ph=5,5.

Operaţia de distilare se realizează în instalaţii continue (una sau mai multe coloane de distilare). “ Tescovina epuizată este dirijată la instalaţia de uscare tip tobă, folosită la uscarea cerealelor şi plantelor furajere, ce cuprind două cicloane ce separă seminţele şi pieliţele. Curăţirea finală a seminţelor se face cu ajutorul trioarelor. În cazul în care nu se urmăreşte valorificarea pieliţelor, tescovina epuizată şi presată este supusă operaţiei de afânare şi separare a seminţelor umede, după care urmează uscarea acestora.