Începuturile circulației monetare pe teritoriul actual al României

Baterea de moneda pe teritoriul actualei Românii incepe in coloniile antice grecesti de la Marea Neagra, asezari ce desfasurau o foarte fructuasa activitate comerciala. In secolul IV i.e.n, la Histria, Calatis, Tomis si Dyonisopolis, existau ateliere monetare unde se bateau stateri de aur, tetradrahme si drahme din argint si subdiviziuni de bronz ale drahmei. Dupa ce au cucerit provincia, in 71 i.e.n., romanii au interzis baterea monedelor din metal pretios, dar au permis continuarea fabricarii pieselor din bronz. Activitatea atelierelor monetare grecesti de la tarmul Pontului Euxin a incetat definitiv in jurul anului 245 e.n

Monedele dacilor - Monedele fabricate in coloniile de la Marea Neagra au avut doar o circulatie locala. In restul Daciei erau preferate monedele macedonene ale lui Filip al II-lea si ale urmasilor sai, si dupa cucerirea Macedoniei de catre romani, dinarii republicani.

In jurul anului 280 i.e.n, apar in circulatie monede din argint batute de catre daci in propriile lor ateliere. Imitind ca desen pe cele macedonene sau romane, monedele dacilor respectau greutatea monetara a originalelor pe care le imitau. Asa se explica faptul ca, desi nu erau prea reusite din punct de vedere artistic, monedele dacilor circulau in paralel cu monedele grecesti sau romane pe care le copiau.

Cucerirea Daciei de catre romani in 106 e.n. a pus capat activitatii atelierelor monetare ale dacilor. Comertul zonei, devenita provincie romana, a fost acaparat de monedele imperiale, a caror circulatie a continuat dupa retragerea aureliana din 271 e.n. pina la caderea Romei in 476 e.n.

Circulatia monetara in secolele V – XIV - Prabusirea Imperiului Roman de Apus si navalirile barbare au readus in actualitate trocul. Desi diminuata, circulatia monetara pina in secolul al XII-lea se bazeaza pe monedele Imperiului Roman de Rasarit (Bizantin). Monedele Bizantine au fost practic primele monede folosite de catre poporul ce se forma in spatiul vechii Dacii - poporul român.

In secolul XII, odata cu ridicarea noilor state vecine tinuturilor locuite de români: Ungaria, Polonia, Serbia si Bulgaria, monedele acestora au inlocuit in circulatie pe cele bizantine.

Marea navalire a tatarilor din 1241 a schimbat din nou configuratia economica a zonei, favorizind patrunderea unor monede din apusul Europei (germane si englezesti), inlocuite la rindul lor de catre dinarii banali emisi de banii Slavoniei si de regii Ungariei. De la numele acestor banali s-a format in limba româna cuvintul "ban", care desemneaza atit moneda ca atare cit si monedele de valoare mica - maruntisul. Astazi "banul" este subdiviziunea monedei nationale romanesti.

Primele monetarii românesti - La scurta vreme dupa intemeierea principatelor Moldovei si Valahiei, apar in aceste provincii primele monetarii.

In Tara romaneasca, Vlaicu Voda (1364 - 1377) a batut incepind cu 1365 ducati de argint (18 - 21 mm diametru, 1,05 grame) similari cu grosii bulgaresti si sirbesti si cu ducatii bizantini, precum si dinari (16 - 18 mm diametru, 0,7 grame) si bani (15 - 16 mm diametru, 0,35 grame) tot din argint, dupa sistemul unguresc. Acestea sunt practic primele primele monede fabricate de catre români.

Dubla orientare in politica monetara, ca si legendele in slavona si latina de pe monede, se explica prin legaturile comerciale pe care Valahia le avea atit cu Serbia si Bulgaria, state aflate in ultimii ani ai independentei lor politice dinainte de cucerirea otomana, cit si cu regatul maghiar.

De altfel sub Dan I (1383 - 1388) sistemul ponderal al ducatilor dispare iar dinarii sunt redenumiti ducati munteni.

Pina la jumatatea secolului XV moneda valaha a urmat tendinta de devalorizare a celei unguresti. Vladislav al II-lea (1447 - 1456) corecteaza sistemul ponderal adaptindu-l dupa cel al asprilor turcesti (1,21 grame) din vremea lui Murad al II-lea (1421 - 1451) si emite ducati din argint de 800 ‰ cu greutatea de 0,6 si bani cu greutatea de 0,3 grame.

Dominatia turceasca asupra Valahiei pune capat emisiunilor domnilor paminteni, ultimele monede cunoscute fiind cele ale lui Basarab cel Batrin (1476 - 1477). Pentru aproape 400 de ani de aici inainte in Tara Romaneasca vor circula tot felul de monede turcesti, unguresti, rusesti, olandeze, austriece, etc...

Monetaria Moldovei a fost infiintata la Suceava de catre Petru Musat (1375 - 1391). Incepind din 1377, aici s-au batut grosi (18 - 24 mm diametru; 0,96 grame) si semigrosi (14 - 16 mm; 0,4 grame) din argint dupa modelul celor polonezi de la Lwow. Spre deodebire de moneda valaha, legendele monedelor moldovenesti sunt in larga majoritate in limba latina si doar cu citeva exceptii in limba slavona.