Mișcarea legionară

Premise

Procesul apariției, ascensiunii și decăderii Mișcarii Legionare, reprezintă un fenomen istoric ce a avut un destin special în cercetarea românească.

Mișcarea Legionară era constant un referent negativ în discursul comunist, cu toate acestea regimul nu a încurajat o investigație substanțială a subiectului amintit, mai ales ca sunt observabile în perioada regimului Ceausescu anumite asemanari ideologice. Desi era discutat la nivelul discursului politic, subiectul era cvasi-tabuizat în ceea ce priveste cercetarea istoriografica. Exista o singura carte dedicata exclusiv Miscarii Legionare, este vorba de lucrarea ,,Garda de Fier. Organizatie de tip fascist”, a autorilor Mihai Fatu și Ioan Spalatelu, care reia în fapt concluziile Partidului Comunist Roman, vehiculate cu ocazia celei de 45-a aniversari a P.C.R.

Astfel, Mișcarea Legionară era catalogata drept o suma de teroristi, fara aderenti printre mase, care erau finantati și actionau conform indicatiilor Berlinului. Intreaga cercetare pleaca de la aceste premise și isi propune sa le demonstreze. Alte carti, care puneau în discutie perioade și probleme istorice care nu puteau ignora Miscarea Legionara, tratau subiectul tot dintr-o perspectiva ideologica. În paralel, istoricii occidentali, incepeau sa se intereseze de ceea ce E. Nolte avea sa numeasca drept ”cea mai interesanta și complexa miscare fascista din Europa, pentru ca prezinta în acelasi timp caracteristici prefasciste și fasciste radicale”. Desi nu s-a bucurat de interesul suscitat de nazism sau de fascismul italian, Mișcarea Legionară a starnit un oarecare interes printre cercetatorii occidentali. Mihai Chioveanu pune în balanta realizarile istoricilor și constata urmatorul fapt “contributia istoricilor din afara Romaniei la intelegerea fascismului romanesc este cu mult mai substantiala decat cea a autorilor romani”.

Asa se face ca Mișcarea Legionară era privita cu mai multa ingaduinta, de unii chiar cu o oarecare simpatie. Totusi, sunt semne ca atat perspectiva ideologica, cat și cea a admiratiei entuziaste fata de trecut, vor fi depasite de investigatii academice onorabile.

O evoluție electorală atipică

Miscarea Legionara nu a fost niciodata in ipostaza de a organiza alegerile, nefiind agreata de Carol al-II-lea – desi unii istorici aserteaza o anumita toleranta complice- si neavand pana in 1937 o sustinere serioasa din partea electoratului. Mai este de remarcat faptul ca, Miscarea Legionara a parcurs o traiectorie electorală atipica in comparatie cu celelate partide ale epocii, inregistrand o crestere progresiva de la infiintare si pana la ultimele alegeri, cele din decembrie 1937, fapt singular in epoca . La fel de interesanta ca si evolutia electorala, este si cresterea numerica a membrilor Miscarii Legionare, care erau 500 in 1927, se vor dubla in 1929, peste numai un an vor ajunge la 6 000, in decembrie 1933 vor creste de 4,6 ori, in mai 1935 Miscarea va numara 34 000 de aderenti, vor fi 96 de mii in ianuarie, pentru ca in decembrie, in acelasi an, sa ajunga la numarul de 272 000.

Desfășurarea Mișcării

Personajele centrale ale Miscarii Legionare isi vor incepe cariera politica in cadrul ,,Ligii Apararii National Crestine”, un partid antisemit condus de vechiul si monomanul antisemit A. C. Cuza, decan al Facultatii de Drept din Iasi. Partidul se constituie ca o reactie la noul proiect de constitutie care isi propunea sa elimine articolul 7, ce mentinea statutul de strain pentru o mare parte a populatiei evreiesti. In cadrul partidului un grup bine conturat, era adunat in jurul lui Corneliu Zelea-Codreanu.. Treptat relatiile dintre grupul din jurul lui Codreanu si A.C. Cuza se deterioreaza, iar Codreanu isi propune sa creeze un partid propriu. Astfel, la 27 iunie 1927 este constituita Legiunea Arhanghelului Mihail, denumirea organizatiei se datora impresiei puternice pe care icoana usii bisericii inchisorii Vacaresti, i-o lasase lui Codreanu.

Desi interzisa din ianuarie 1931, Miscarea participa la alegerile din iunie 1931 sub numele de ,,Grupul Corneliu Zelea Codreanu”. Totusi, gruparea era inca marginala, dovada este ca din cele 71 de judete ale Romaniei mari, depune liste doar in 17 judete. Aceste judete erau plasate potrivit lui Francisco Veiga in special in Transilvania, apoi in Moldova meridionala si centrala, Bucovina si sudul Basarabiei si nici unul in Dobrogea, Banat, Oltenia si Muntenia.Scorul obtinut de legionari este unul nesemnificativ., dar in 2 din judete din zona Moldovei locul de deputat ramane vacant. Legionarii care se vor mobiliza si vor obtine cele doua locuri vacante. Codreanu nu era multumit, el dorea ca miscarea sa politica sa-si extinda cat mai mult baza simpatizantilor.