Balanța de Putere în Perioada Războiului Rece

Pași metodologici urmăriți:

1. observarea și măsurarea fenomenelor și proceselor, empiric (prin studiul realității și experiment), diferit de la o știință la alta;

2. adunarea și ordonarea materialului (bibliografic, de teren, experimental);

3. asocierea, compararea și analiza critică a acestora;

4. modelarea și emiterea de ipoteze, crearea de modele și prognoze, stabilirea nivelului de importanță al acestora;

5. testarea ipotezelor, a modelului prin analize, experimente, teste, încercări etc.

6. demonstrarea și confirmarea sau infirmarea ipotezelor;

7. comunicarea și publicarea rezultatelor, pentru ca acestea să poată fi verificate și validate de alții;

8. modificarea, dezvoltarea sau invalidarea modelului/prototipurilor/ tehnologiilor în funcție de rezultatele testelor și de opiniile altor specialiști.

Obiectivele specifice referatului:

O1 – Identificarea bibliografiei;

O2 – Identificarea fișelor de semnalare bibliografică;

O3 – Realizarea documentării și fișelor de lucru;

O4 – Redactarea planului referatului:

• Introducerea;

• Susținerea tezei;

• Anticiparea obiecțiilor ( vezi criticile și părerile mele pe parcursul referatului );

• Concluziile.

O5 – Redactarea referatului;

O6 – Elaborarea referatului;

O7 – Finisarea referatului.

Durata cercetării: 5 zile

O1 – O4 - 3 zile de lucru și realizare a documentării.

O5 - O7 – 2 zile de elaborare și finisare a referatului.

Etapele cercetării:

– Să explic semnificația conceptului de balanță de putere;

– Să enumăr etapele balanței de putere;

– Să evidențiez etapa balanței de putere la care mă voi referi în referat;

- Să explic expresia de război rece și cauzele acestuia;

– Să enumer evenimentele și puterile care au participat la războiul rece;

– Să evidențiez concluziile mele la sfârșitul cercetării.

INTRODUCERE

Tema centrală a acestei lucrări este balanţa de putere şi importanţa acesteia în perioada războiului rece şi a teoriilor RI. Puterea este unul dintre conceptele cheie ale relaţiilor internaţionale, în jurul căruia s-au conturat numeroase definiţii şi accepţiuni. Dorinţa de putere a mai multor naţiuni, (Germania,Franţa,SUA,Japonia,Rusia,Austria,Italia,China ) fiecare încercând fie să menţină,fie să răstoarne statu-quoul,conduce inevitabil la o configuraţie numită balanţă de putere. Ea a fost una dintre cele mai importante ideii din istorie. Acest concept, a reprezentat în relaţiile internaţionale, de-a lungul secolelor, cheia pentru înţelegerile modelelor recurente de comportament ale statelor care trăiesc într-o stare de ‘anarhie internaţională’. În acelaşi timp ea a reprezentat un ghid pentru mulţi oameni de stat care au văzut în ea o metodă pentru asigurarea independenţei continuă a statelor lor.

Am ales această temă datorită,în primul rând importanţei balanţei de putere în relaţiile dintre state şi apoi datorită complexităţii conceptului şi a variantelor perspective din care poate fi analizat. Deasemenea mi s-a părut o temă interesantă,căci din epoca modernă şi până astăzi acest concept este valabil,aducând cu el multe conflicte dar şi perioade de pace. Balanţa de putere domină lumea dar aceasta nu înseamnă că este constantă,ea se schimbă odată cu creşterea puterii unor state,devenite state-hegemon. Astfel,în această lucrare,am încercat sa cuprind esenţialul şi să dezvolt conceptul,bazându-mă pe perioada războiului rece,folosind metodologia de investigare istorică urmărind următoarele etape: Observarea fenomenului; Adunarea și ordonarea materialului și Comunicarea și publicarea rezultatului; şi voi demonstra în următoarele pagini că balanţa de putere şi politicile ce vor să o menţină nu sînt doar inevitabile,ci reprezintă un factor esenţial stabilizator într-o societate a naţiunilor suverane. Dorinţa de putere a unei naţiuni poate intra în conflict cu dorinţa de putere a alteia – unele sau chiar majoritatea,se ciocnesc în orice moment al istoriei. Atât timp cât balanţa de putere funcţionează cu success,ea creează o stabilitate fragilă în relaţiile dintre naţiuni,o stabilitate aflată tot timpul în pericol de a fi perturbată şi deci tot timpul având nevoie de a fi restabilită. ( Morgenthau,2007,203-209.)

Pentru a realiza această lucrare cât mai bine şi pentru a dezvolta tema cât mai profund,am

folosit lucrările unor autori francezi,englezi şi desigur români ( Ewan Harrison, Martin MacCauley,Radu-Sebastian Ungureanu și Andrei Miroiu,Hans Morgenthau, Pierre Milza și Serge Berstein, Wilfried Loch,Florin Constantiniu,Stephen Fischer-Galați, Liviu C.Țîrău) care au scris despre balanţa de putere în perioada războiului rece.

‘’Balanţa de putere în perioada

războiului rece : 1945-1991.’’

Putere. Nimic nu exercită o mai mare atracţie asupra fiinţelor

umane decât acest cuvânt magic. Nimic nu trezeşte pasiuni mai

durabile si legături mai strânse.

José Nivaldo Junior

Conceptul echilibrului ca sinonim al balanţei este folosit în mod obişnuit în multe ştiinţe – fizică,biologie,economie şi ştiiţe ale naturii. Balanţă de putere nu este numai foarte importantă în priceperea istoriei sistemului internaţional - ea este şi una dintre cea mai străveche noţiune al domeniului relaţiilor inetrnaţionale,având rolul de a guverna şi stabili relaţiile dintre entităţi statale ce au ca importantă particularitate - suveranitatea. Ea poate fi expusă pe scurt astfel : într-un sistem internaţional în care se exercită o configuraţie cu doi poli sau mai mulţi poli,când una dintre superputeri evoluează,se transformă într-o primejdie la adresa securităţii şi statutului tuturor celorlalte superputeri ale sistemului, având un comportament agresiv; prin urmare,acestea se unesc contra ei,astfel încât forţele lor să o egaleze pe cea a statutului revisionist din sistem,micşorând în felul acesta pericolele şi posibilitatea unui asalt al acestuia. (Miroiu, Ungureanu,2006,199.)