Regele hitiților - Hammurabi

Cei mai vechi locuitori ai Mesopotamiei au fost, incepand din mileniul al IV-lea i.e.n. SUMERIENII.

La inceputul mileniului al III-lea i.e.n. – pe parcursul mijlociu al celor doua fluvii s-au instalat, venind din regiunea vecina, Sirra, triburi de SEMETI. Limba lor, numita akkada sau asirobabiloniana, s-a raspandit treptat in intreaga Mesopotamie, impunandu-se definitiv pana la finele mileniului al III-lea.

Orase sumeriene mai importante: Eridu, Ur, Lagas, Umma, Uruk si Kis.

Intre regate s-au purtata lupte indarjite pana la unificarea intr-un singur regat, cu o viata scurta, dar puternic si intins, de catre regale Babilonului, Hammurabi, vestit pentru victoriile in razboaie si codificarea legilor pe care le-a lasat posteritatii.

Dupa cunostintele de pana acum, cele mai vechi legi ale omenirii au fost promulgate in Mesopotamia.

Acestea nu sunt coduri care sa fixeze – asemenea celor moderne – un ansamblu de reguli privind o anumita ramura sau domeniu de drept, ci colectii de dispozitii juridice referitoare la probleme sociale mai importante care necesitau o solutionare prompta si corespunzatoare.

Printre cele dintai codificari, documentele mesopotamice il amintesc pe Urukagina care s-a rasculat impotriva aristocratiei in anul 2370 i.e.n. . Ridicandu-se impotriva aristocratiei citadine, Urakagina a initiat o serie de reforme menite sa usureze grautatile ce apasau pe umerii celor multi sis a refaca la viata unele norme ce dominasera in cadrul obstilor satesti de odinioara.

O importanta inscriptie, ce relateaza despre masurile sale juridice si administrative, arata ca legea divina, desi nerespectata de aristocratie, n-a putut fi desfiintata si va trai din nou, datorita lui Urakagina.

Intr0adevar, acesta, restabilind unele reguli juridice care ocroteau posesiunile membrilor liberi ai obstilor, le-a intarit privilegiile fiscale de odinioara – incalcate de aristocratie – reintroducand vechile norme referitoare la procedura de judecata.

Dar cele mai importante masuri luate de Urakagina le constituia – dupa cum pomeneste inscriptia – legile pe care acesta le-a intocmit pentru ocrotirea cetatenilor impotriva crimelor, jafuilor, hotiei, inselaciunii etc. (p. 18-19)

CODUL BABILONIAN

Cetatea Babilonului era asezata pe cursul inferior al fluviului Eufrat, pe canalul sau stang. Straveche cetate sumeriana, cunoscuta sub denumirea de Kadingir, adica “poarta lui Dumnezeu”, ea primeste dupa cuceririle semitice numele de Babilu, care avea in limba akkadiana acelasi sens ca si termenul Sumerian.

Hammurabi (1792-1750 i.e.n.) a fost cel mai de seama rege al Babilonului. El a pus temeliile statului babilonian, ce va domni curand intreaga Mesopotamie. Spre sfarsitul domniei, el si-a luat titlul de “rege al universului”. El a domnit 42 de ani. Figura sa, sculptata pe blocul de diorite pe care-I sunt sapate legile, este aceea a unui beduin care primeste codul ce-I este incredintat de Samas zeul soarelui.

Cuvantul este compus din hammu = familie, ruda, unchi si rapi = mare. Deci, sensul ar fi “ruda, unchiul, cel mare”. Termenul de hammu se folosea si pentru zeitati, socotite “rude” ale oamenilor.

Mai presus de toate, Hammurabi ramane in istorie ca un mare legislator, asemenea lui Iustinian si Napoleon.

In cel de-al doilea an de domnie se arata dornic sa instaureze dreptul in tara sa. Pentru el, dreptul insemna normele ce asigurau o anumita ierarhie, anumite interese si anumite pozitii privilegiate in cetatea in care zeii “fiintasera o regalitate alecarei temelii erau tot atat de trainice ca cerul si pamantul”.