Biblioteca

Stiintele Auxiliare ale Istoriei

Valoare:

4 puncte*

Marime:

51.55Kb

Pagini:

13

Nota:
8 Stiintele Auxiliare ale Istoriei, 8 out of 10 based on 1 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Istorie Universala


Profesor Indrumator / Prezentat Profesorului:

Ioan Suciu

* de la numai 1.75 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea

Fisiere arhiva: (1)

  • Stiintele Auxiliare ale Istoriei.doc
Vezi informatii descarcari anterioare

Extras din document:

Stiintele auxiliare ale istoriei sunt totalitatea stiintelor care studiaza izvoarele documentare si elaboreaza metodologia cercetarii acestora. De-a lungul timpului s-au dat diverse definitii si clasificari ale ale acestor stiinte în functie de impactul asupra studiului istoric cât si în functie de calitatea datelor utilizate. Retinem aici clasificarea lui Aurelian Sacerdoteanu care considera ca stiintele auxiliare ale istoriei pot fi majore, de unde istoria inprumuta rezultate sigure si concluzia, si siintele auxiliare minore, de care istoricul se foloseste în adunarea, apoi interpretarea izvoarelor istorice în cadrul cercetarii.
Stiintele auxiliare sunt în raport de interdisciplinaritate si reciprocitate cu studiul istoriei propriu-zis. Varietatea si calitatea interpretarii izvoarelor istorice se dezvolta concomitent cu dezvoltarea fiecarei stiinte în parte, iar identificarea de noi metode de cercetare conduce, în mod firesc, la sporirea numarului de stiinte care contribuie la investigarea izvoarelor istorice.
1. Arheologia
Arheologia (termen derivat din cuvântul grecesc ‘ÁDZ¹¿»¿³¯±, compus din ±ÁDZ¯¿Â archàios "antic" si »Ì³¿Â, lògos = "discurs" sau "studiu") este stiinta ce studiaza civilizatia si culturile umane si relatiile acestora cu mediul înconjurator, prin culegerea, documentarea si analizarea indiciilor materialelor ramase.
Importanta arheologiei
Deoarece cea mai mare parte a istoriei omenirii a avut loc înaintea inventiei scrisului, arheologia este cea mai importanta metoda de studiu a preistoriei. În plus, deoarece în numeroase cazuri informatiile istorice sunt incomplete, arheologia ofera o contributie esentiala la studiul istoriei umane. În unele societati, scrisul a fost utilizat de aristocratie sau s-a folosit doar în cadrul religiei, astfel informatiile scrise ofera date doar despre anumite categorii sociale. Importanta arheologiei se reflecta si în cadrul politic prin faptul ca studiaza cultura materiala si spirituala a predecesorilor, contribuind astfel la patrimoniul national si universal. Numerosi cercetatori si pasionati au exagerat latura politica sau fictionala a arheologiei, interpretarile lor cazând într-o puternica panta nationalista sau imaginara, aceste devieri fiind încadrate ca pseudo-arheologie. De o mare importanta este cercetarea arheologica de salvare în cazul unor lucrari de constructii, lucrari agricole, etc. Acestea pot distruge pentru totdeauna siturile arheologice, de aceea intervine cercetarea arheologica de salvare. În lumea stiintifica anglo-saxona arheologia este o sub-disciplina a antropologiei, arheologul fiind antropolog si nu un istoric asa cum este cazul în general în Europa si în România.
Ramuri ale arheologiei
Arheologia este împartita în discipline în functie de perioada sau cultura studiata (de exemplu arheologia clasica sau arheologia industriala); în functie de tehnica de cercetare (de exemplu arheologie subacvatica sau arheologie experimentala), sau în functie de probleme specifice (de exemplu arheologie urbana). În functie de materialul studiat se apeleaza si la alte discipline auxiliare ale istoriei (de exemplu numismatica sau epigrafie).
Metode de cercetare
Cercetarea de suprafata
Cel mai raspândit tip este periegheza. Aceasta reprezinta cercetarea cu atentie a terenului, a unei zone bine definite si colectarea materialului descoperit la suprafata solului. De obicei periegheza se face dupa aratura atunci când zona cercetata face subiectul unei exploatari agricole. Descoperirea unor materiale arheologice (de obicei ceramica), se noteaza pe harti ale regiunii folosindu-se metodele clasice sau sistemul GPS. Periegheza reprezinta o metoda importanta în creearea unui repertoriu arheologic al unei zone si în cercetarea primara a unui sit arheologic. Un alt tip de cercetare de suprafata este fotografia aeriana. Aceasta permite identificarea unor situri arheologice datorita diferentelor de culoare a solului sau a diferentelor din cadrul vegetatiei. În utimii ani a luat amploare folosirea imaginilor oferite de sateliti sau sistemul GIS. Cercetarea de suprafata în arheologie utilizeaza si cercetari geofizice. Cea mai utilizata metoda este magnetometria. Aceasta metoda utilizeaza un aparat numit magnetometru care identifica deviatii ale câmpului magnetic cum ar fi de exemplu obiecte de metal, structuri de piatra, de chirpic sau chiar gropi, fiind capabil sa genereze o harta a ariei cercetate. Se mai utilizeaza la o scara mai mica rezistivitatea electrica sau detectoarele de metale.
Santierul arheologic
Cercetarea arheologica propriu-zisa o reprezinta santierul arheologic. În arheologia moderna sapatura arheologica se face prin colectarea tuturor materialelor descoperite în raport cu pozitia lor pe verticala (pozitia stratigrafica) si orizontala dar si asocierea lor cu complexele arheologice descoperite. Asocierea pozitiei verticale si orizontale a obiectelor descoperite se face si în raport cu obiectele sau complexele arheologice aflate în apropiere. Acest lucru ajuta la stabilirea relatiei temporale dintre diversele obiecte sau complexe, de xemplu daca acestea apartin aceleiasi faze de locuire. Într-un sit arheologic ocuparea sau utilizarea lui se poate sa fi durat o perioada mai lunga de timp, locuirea fiind în acest caz o succesiune stratigrafica de nivele de locuire sau utilizare. În acest caz, conform principiului stratigrafic, artefactele mai recente se afla dispuse în straturile superioare. Santierul arheologic reprezinta o faza scumpa a cercetarii arheologice si implica un mare volum de munca. Pe lânga dificultatile create de costuri se adauga faptul ca santierul arheologic reprezinta o cercetare distructiva a unui sit arheologic. Dupa terminarea unui santier arheologic într-un sit sau într-o portiune dint-un sit arheologic acest tip de cercetare nu se mai poate relua niciodata. Datorita acestui tip de cercetare este necesara crearea unui plan a sitului arheologic în care se cuprind toate complexele arheologice, prin desene si fotografii la care se adauga o detaliere amanuntita a fiecarui complex arheologic în parte.


    Documente similare:
    Preview document similar
    Istoria Economica a Romaniei
    Cursul contine 99 pagini in format doc cu o marime totala de 196.23 KB.
    Preview document similar
    Istoria si Evolutia Uniunii Europene
    Cursul contine 132 pagini in format pdf cu o marime totala de 1.02 MB.
    Preview document similar
    Metode Active de Invatare a Istoriei
    Proiectul contine 171 pagini in format doc cu o marime totala de 341.74 KB.
    Preview document similar
    Istorie, Lupta cu Terorismul
    Proiectul contine 102 pagini in format doc cu o marime totala de 140.92 KB.
    Preview document similar
    Istorie Antica
    Cursul contine 288 pagini in format doc cu o marime totala de 15.95 MB.
    Preview document similar
    Conferinta de la Munchen si Consecintele ei
    Referatul contine 72 pagini in format doc cu o marime totala de 94.9 KB.
    Carti recomandate:
    Nicolae Iorga
    Republicarea monumentalei sinteze asupra istoriei romanilor a marelui savant si patriot Nicolae Iorga, la jumatate de secol de la prima sa editare, este menita sa inlesneasca specialistilor si publicului larg, dornic sa desluseasca tainele trecutului, cunoasterea si aprofundarea unei lucrari fundamentale a istoriografiei nationale, din ce in ce... citeste tot
    Academia Romana
    Secolul al XVII-lea despre care trateaza acest volum al Istoriei romanilor a fost foarte diferit apreciat in istoriografia noastra, ca perioada de sfarsit a evului mediu, ca preludiu al epocii moderne sau ca perioada de tranzitie intre aceste doua epoci. Autorii volumului de fata al sintezei academice si-au inteles datoria de a se apleca asupra... citeste tot
    Roberto Bizzocchi
    Ghid pentru studiul istoriei moderne analizeaza cauzele si consecintele constituirii domeniului de studiu ,,Istoria moderna" (concept, periodizare, probleme); propune clarificarea marilor chestiuni ale epocii: crestinatatea divizata si libertatea religioasa, individul si familia; prezinta sursele care stau la baza studiului si cercetarii... citeste tot